Guverul a adoptat un proiect de lege de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală
Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiţiei, pentru modificarea şi completarea Codului Penal.
De Redactia Observator la 15.11.2017, 18:43
Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiţiei, pentru modificarea şi completarea Codului Penal, a Codului de Procedură Penală, precum şi a altor acte normative, care are în vedere punerea în acord a legislaţiei cu prevederile Constituţiei, aşa cum au fost acestea interpretate prin treisprezece decizii ale Curţii Constituţionale, scrie News.ro
De asemenea, sunt propuse unele modificări asupra Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Principalele reglementări din legislaţia penală şi procesual-penală cu privire la care sunt propuse modificări sunt cele referitoare la modul de aplicare a legii penale mai favorabile, momentul până la care poate interveni împăcarea părţilor în procesul penal, recuzarea procurorilor, definiţia infracţiunii continuate, unele dintre infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, reglementarea cazurilor de nulitate absolută, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, reglementarea vizitei intime în cazul persoanelor private de libertate, precizează Guvernul.
Astfel, de exemplu, în Codul penal, la capitolul - ”Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice” - este incriminată şi fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, neînmatriculat sau neînregistrat sau cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare. De asemenea, conducerea unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Totodată, se propune introducerea unei noi infracţiuni - este vorba de consumul de alcool sau de alte substanţe - ulterior producerii unui accident de circulaţie. Astfel, fapta conducătorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanţe psihoactive, după producerea unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Dacă persoana aflată în una din situaţiile de mai sus efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Nu constituie infracţiune consumul de substanţe psihoactive, după producerea accidentului de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane şi până la recoltarea probelor biologice, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.
În ceea ce priveşte Codul de procedură penală se propun modificări care vor fi în concordanţă cu prevederile a opt decizii ale Curţii Constituţionale.
De exemplu, se propune o reglementare distinctă a procedurii recuzării procurorului când aceasta intervine în faza de urmărire penală de cea care intervine în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de camera preliminară sau a instanţei de judecată.
Totodată, potrivit proiectului, faţă de inculpatul care a mai fost arestat preventiv sau faţă de care s-a mai dispus arestarea la domiciliu în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, se poate dispune din nou măsura arestului la domiciliu, numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.
De asemenea, propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Pot beneficia de vizită intimă persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate, respectiv sunt arestate preventiv în cursul judecăţii; b) există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi; c) nu au beneficiat de permisiunea de ieşire din penitenciar în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, în cazul persoanelor condamnate; d) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancţiunea a fost ridicată în cazul persoanelor condamnate, iar în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii în ultimele 30 de zile anterioare solicitării; e) participă activ la activităţi şi programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ori la muncă.
Şi persoanele arestate preventiv în cursul urmăririi penale pot beneficia de vizită intimă dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi; b) există acordul procurorului care efectuează urmărirea penală sau supraveghează efectuarea urmăririi penale; c) au trecut cel puţin 60 de zile din momentul punerii în executare a măsurii preventive privative de libertate sau al primirii în centru; d) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 60 de zile anterioară solicitării vizitei intime sau sancţiunea a fost ridicată; e) participă activ la activităţi de muncă neremunerată.
Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.
Sursă: News.ro
