Hartă COMPLET SCHIMBATĂ! Pe unde ar fi circulat METROUL dacă nu era Ceauşescu

Problema transportului subteran a fost anticipată încă din anii '30, însă cel care avea să facă primele planuri ale metroului bucureştean a fost Dimitrie Leonida

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Problema transportului subteran a fost anticipată încă din anii '30, însă cel care avea să facă primele planuri ale metroului bucureştean a fost Dimitrie Leonida

În anii 50’, ideile au început să prindă contur, prin elaborarea unui memorandum tehnic de construcție a metroului din Capitală. În anul 1953 a fost gândit un „memoriu tehnic asupra construcției metroului în orașul București‟, iar, în cadrul Ministerului Căilor Ferate din acea perioadă, exista chiar Direcțiunea Generală a Metroului București.

Astfel, autoritățile elaboraseră trei faze de construire a trenului din subteran, fiind luate în calcul patru magistrale. Cele patru linii ar fi legat centrul orașului de toate zonele, modelul fiind preluat după metroul din Moscova.

Proiectul din 1953 presupunea că transportul în comun subteran „să facă legătura între centrele importante periferice, trecând prin centrul oraşului. Cele 4 trasee diametrale se vor intersecta în centrul oraşului la nivele diferite, realizându-se astfel, în plan, două triunghiuri cu vârf comun. La punctele de intersecţii se vor construi staţii de transbordare cu coridoare de legătură între aceste staţii‟.

Traseul iniţial al celor patru magistrale:

1. Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti). Urma să aibă o lungime de 10,7 km şi 10 staţii.

2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comună Progresul (actualul cartier Progresul). Urma să aibă o lungime de 13,2 km şi 14 staţii.

3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11,85 km şi 13 staţii.

4. Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană. Magistrala avea 10,2 km şi 12 staţii.

În 1972, a fost înființată prima comisie care avea datoria de a elabora propunerile de construire a metroului. Trei ani mai târziu a început construcția propriu-zisă, iar în 1979 a fost inaugurată prima linie de metrou, între Semănătoarea și Timpuri Noi.