INCREDIBIL, dar adevărat! Celebrele porţi de acces în incinta TVR, Pangrati şi Dorobanţi, puse SUB SECHESTRU de ANAF

Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF a pus sechestru pe bunuri ale televiziunii publice în valoare totală de aproape 150 de milioane de lei, pentru garantarea recuperării restanţelor bugetare ale acesteia.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF a pus sechestru pe bunuri ale televiziunii publice în valoare totală de aproape 150 de milioane de lei, pentru garantarea recuperării restanţelor bugetare ale acesteia.

Inspectorii Fiscului au pus gaj pe active dintre cele mai diverse ale TVR, de la echipamente de telecomunicaţii în valoare de zeci de milioane de lei la celebrele porţi de acces în incinta instituţiei din strada Ermil Pangrati şi din Calea Dorobanţi, scrie Profit.ro.

Potrivit ultimelor informaţii oficiale disponibile la 30 septembrie 2016, Societatea Română de Televiziune (SRTv) datora în total bugetelor statului peste jumătate de miliard de lei.

Inspectorii ANAF au încheiat cinci procese-verbale de sechestru cu bunuri ale TVR, punând gaj pe active în valoare estimată totală de aproape 150 de milioane  de lei.

Patru dintre cele cinci documente menţionează tipul generic de active sechestrate şi valoarea totală estimată a acestora. Astfel, Fiscul a pus sechestru pe 3.543 de "echipamente" în valoare totală estimată de 87,52 milioane lei, 1.382 de "mijloace fixe-garanţii-echipamente" estimate la 44,68 milioane lei, 774 de "mijloace fixe-garanţii-tehnică de calcul" de circa 8 milioane lei, plus 798 de "mijloace fixe-tehnică de calcul" de 6,18 milioane lei.

Al cincilea proces-verbal de sechestru conţine lista detaliată a unui număr de 59 de bunuri diverse ale TVR gajate de ANAF. Printre ele – "poartă acces metalică comandă electrică Pangrati", la valoarea estimată de circa 1.500 lei. Nu a scăpat de sechestru nici "poarta acces metalică comandă electrică Dorobanţi", estimată însă la doar 81 de lei.

Cel mai scump activ enumerat în acest ultim proces-verbal de sechestru este o platformă de antenă de satelit de 9 metri, estimată la circa 555.000 de lei. Pe listă mai sunt incluse elemente de mobilier, grilaje metalice, instalaţii de alimentare cu energie electrică, rezervoare, cabluri, cabine, containere, centrale termice şi garaje.

În perioada 2009-2015 inclusiv, TVR a cumulat pierderi nete totale în sumă de peste 620 milioane lei. Cele mai mari pierderi au fost înregstrate în 2010, 2011 şi 2012, iar singurul an cu profit a fost 2013, cu un rezultat pozitiv de 3,17 milioane lei. În 2015, TVR a reuşit să-şi reducă pierderile cu peste 70%, de la 81,58 milioane lei în 2014 la 24,21 milioane lei. La finalul lui 2015, SRTv avea datorii totale de peste 680 milioane lei.

De la 1 februarie a fost abrogată taxa TV şi cea radio, prin intrarea în vigoare a legii PSD de eliminare a unui număr de 102 taxe nefiscale.  Taxa TV a fost înlocuită cu finanţarea direct de la bugetul de stat. Legea iniţiată de liderul PSD Liviu Dragnea prevede că "Prin legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la bugetul de stat, alocate Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi dezvoltare".

În consecinţă, bugetul TVR pe 2017, aprobat de Guvernul Grindeanu şi votat de Parlament, este de peste 7 ori mai mare decât cel aferent anului trecut, fiind majorat de la 124,7 milioane lei la nu mai puţin de 950 milioane lei. Cea mai mare creştere este cea de la rubrica "plăţi efectuate în anii precedenţi şi achitate în anul curent", capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuţi, concluzia publică rezultată de aici fiind că Guvernul va plăti datoriile televiziunii publice.

În toamna anului trecut, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au fost în control la TVR, unde au verificat suspiciuni privind posibile infracţiuni comise prin încheierea de către reprezentanţii televiziunii publice a unor contracte de prestări servicii. Anterior, în vara lui 2015, ANAF a pus poprire pe conturile TVR timp de 10 zile, pentru o datorie în sumă de 10,3 milioane lei. Conturile televiziunii publice au fost deblocate după achitarea datoriei.

În primăvara anului trecut, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a iniţiat, alături de mai mulţi senatori şi deputaţi, un proiect de lege care introduce, ca element de noutate, posibilitatea ca Consiliile de Administraţie ale SRTv şi SRR să poată decide intrarea în insolvenţă a celor două instituţii, cu votul majorităţii membrilor lor.

Proiectul prevede că, în situaţie de insolvenţă, preşedintele-director general al TVR sau al Radioului îndeplineşte calitatea de administrator special, urmând ca membrii consiliilor de administraţie să aibă ”atribuţii privitoare la strategia şi structura programelor şi supraveghează respectarea modului în care societatea îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în schema de programe şi în licenţa de emisie”.

Draftul de act normativ stipulează expres că SRR şi SRTv nu pot intra în faliment. În expunerea de motive a legii se arată că modificările sunt necesare în contextul în care televiziunea publică trece prin dificultăţi financiare majore ce au dus la acumularea, la acea dată, de datorii în valoare de 770 de milioane de lei.

Proiectul a trecut tacit de Camera Deputaţilor în mai 2016 şi se află acum în lucru la comisiile Senatului, care este cameră decizională. Guvernul Cioloş a formulat un punct de vedere neutru asupra iniţiativei legislative, concluzionând că ”Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acesteia”.

Totuşi, în documentul trimis Parlamentului, fostul Executiv arată că, dat fiind sursele de finanţare ale SRTv şi SRR, o eventuală intrare în insolvenţă n-ar putea duce la o reorganizare reuşită decât prin anularea creanţelor unor creditori, iar dat fiind că cele mai mari datorii ale celor două instituţii sunt către bugetul de stat, ANAF nu va fi niciodată de acord cu intrarea în insolvenţă.

În plus, Cabinetul Cioloş menţiona că proiectul ar putea încălca imperativul constituţional al predictibilităţii legislaţiei, în sensul că furnizorii şi alţi creditori ai TVR şi ai Radioului se bazează în prezent pe imposibilitatea legală a intrării în insolvenţă a celor două instituţii, în condiţiile în care starea de insolvenţă declarată de tribunal suspendă orice executare silită. În punctul de vedere oficial al fostului Guvern se mai spune că o eventuală intrare în insolvenţă ar însemna restrângerea semnificativă a controlului parlamentar asupra TVR şi Radioului, prin preluarea unor atribuţii esenţiale de către administratorul judiciar şi de către instanţa de judecată, ceea ce ar putea afecta principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat.