INEDIT! Cum ar fi arătat harta METROULUI dacă nu intervenea Ceauşescu

Puţini ştiu că "responsabil" cu ideea metroului bucureştean a fost Dimitrie Leonida, în anii '30. Două decenii mai târziu, ia naştere un memorandum tehnic de construcție

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Puţini ştiu că "responsabil" cu ideea metroului bucureştean a fost Dimitrie Leonida, în anii '30. Două decenii mai târziu, ia naştere un memorandum tehnic de construcție

Cele patru linii ar fi legat centrul orașului de toate zonele, modelul fiind preluat după metroul din Moscova.

Traseul celor patru magistrale din 1953:

1. Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti). Urma să aibă o lungime de 10,7 km şi 10 staţii.

2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comună Progresul (actualul cartier Progresul). Urma să aibă o lungime de 13,2 km şi 14 staţii.

3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11,85 km şi 13 staţii.

4. Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană. Magistrala avea 10,2 km şi 12 staţii.

Abia în anii 70’, planurile de construire a metroului au început să prindă contur, la inițiativa lui Ceaușescu, care preluase conducerea Partidului Comunist. În 1972, a fost înființată prima comisie care avea datoria de a elabora propunerile de construire a metroului. Trei ani mai târziu a început construcția propriu-zisă, iar în 1979 a fost inaugurată prima linie de metrou, între Semănătoarea și Timpuri Noi.