Judecător: procuroarea nu avea competența să o ia pe fetița din Baia de Aramă

Judecătoarea Dana Gîrbovan susține că procuroarea care a luat-o cu forța pe Sorina nu ar avea dreptul să execute această acțiune. ”Competența de a pune în executare o hotărâre judecătorească în materie civilă aparține executorului judecătoresc, nicidecum procurorului”, susține judecătoarea.

• Jurământul lui Putin şi mesajul pentru Occident din scaunul de "ţar" al Rusiei. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Judecătoarea Dana Gîrbovan susține că procuroarea care a luat-o cu forța pe Sorina, fetița din Baia de Aramă, nu ar avea dreptul să execute această acțiune. ”Competența de a pune în executare o hotărâre judecătorească în materie civilă aparține executorului judecătoresc, nicidecum procurorului”, susține judecătoarea.

Într-o postare pe Facebook, judecătoarea Dana Gârbovan s-a arătat critică față de acțiunea procuroarei Maria Pițurcă. Dana Gârbovan spune că nu procuroarea era în măsură să execute o astfel de acțiune.

”Ce trebuie sa se stie despre executarea silita a unei hotarari judecatoresti privind minorul?

In primul rand, procedura executarii unei hotari definitive privind minorul este reglementata de Codul de procedura civila, nicidecum de cel de procedura penala. Competenta de a pune in executare o hotarare judecatoreasca in materie civila apartine executorului judecatoresc, nicidecum procurorului.

Ca regula, o hotarare judecatoreasca definitiva trebuie pusa in executare. Altfel, intreg sistemul de justitie devine iluzoriu, o forma lipsita de continut. Aceasta regula este valabila si in situatia in care hotararea judecatoreasca priveste un minor.

Un copil, insa, nu este un obiect, un lucru ce sa poata fi "ridicat" si "predat" silit.

Un copil este o persoana, si inca una vulnerabila, caruia statul ii recunoaste, pe langa drepturile fundamentale ale omului, si o serie de drepturi specifice, tocmai pentru protejarea integritatii sale fizice si psihice.

Ca atare, legea prevede norme speciale ce se aplica in cazul masurilor privitoare la minori prevazute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuintei minorului, darea in plasament, inapoierea minorului de catre persoana care il tine fara drept, exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu minorul, precum si alte masuri prevazute de lege.

Aceste norme prevad o serie de etape specifice, ce se intind fiecare pe perioade mai lungi de timp (de la 1 la 3 luni) si includ aplicarea de penalitati persoanei la care se afla copilul si care refuza predarea acesteia, consiliere psihologica pentru minorul ce refuza sa il paraseasca pe debitor sau manifesta adversitate fata de creditor, sesizarea parchetului pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti, alte penalitati etc.

In nici o circumstanta insa constrangerea nu se manifesta asupra copilului, ci doar asupra persoanei la care acesta se afla.

Din contra, legea interzice in mod categoric exercitarea oricarei presiuni asupra copilului, prevazand in mod expres ca: “Nu este permis niciunei persoane sa bruscheze minorul sau sa exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea" – art. 910 alin. 4 Cod procedura civila.

TOATE prevederile mentionate au in centru COPILUL pentru ca LEGEA il protejeaza.

Au fost respectate aceste drepturi ale copilului in acest caz? Permite legea creditorului sa obtina in mod indirect executarea silita prin apelarea la sprijinul procurorului, folosind procedura perchezitiei? A fost in acest caz emis un mandat de perchezitie care prevede ca trebuie cautat si predat INSUSI COPILUL? Daca da, in ce temei legal? Care mai este atunci sensul reglementarilor din Codul de procedura civila, daca partile au la indemana o cale alternativa, mai scurta, brutala, dar eficienta, cum ar fi perchezitia prin ridicarea de copii minori?

La toate aceste intrebari – si la multe altele – trebuie sa raspunda autoritatile competente.

Pana atunci insa, este important ca fiecare cetatean sa fie informat corect si, mai ales, sa se autoeduce in privinta drepturilor si libertatilor fundamentale. Cititi presa din cat mai multe surse dar, mai ales, cititi legile. Si, cel mai important, intelegeti ca atunci cand drepturile fundamentale ale unui om sunt incalcate, libertatea fiecaruia dintre noi este in pericol. Cu cat omul vizat este mai slab, mai vulnerabil, cu atat pericolul este mai mare.

Aparati drepturile celor de langa voi, ridicati-va vocea in apararea celor slabi, pentru ca asa va aparati propria libertate”, a scris judecătoarea Dana Gârbovan, pe Facebook.