Klaus Iohannis: Suntem pe un trend ascendent al epidemiei. Distanțarea și măsurile de igienă, respectate cu sfințenie

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România se află încă pe un trend ascendent al epidemiei de COVID-19.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

• Există un risc major ca epidemia de COVID-19 să se reaprindă
• Trebuie să respectăm cu sfințenie măsurile de igienă și distanțare socială.

Declarația integrală a președintelui Klaus Iohannis:

Din păcate am depășit astăzi numărul de 10.000 de persoane infectate cu COVID 19 și avem o creștere semnificativă a cazurilor confirmate în ultimele 24 de ore, aproape 400 de cazuri noi. Aceste date ne arată că suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei și trebuie să continuăm să respectăm, cu strictețe, aș spune aproape cu sfințenie, măsurile de igienă și de distanțare socială. Nu ne putem permite să slăbim deloc vigilența, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi de o plafonare a curbei infecției în țara noastră. De altfel, cele mai multe state se află încă în primele faze ale epidemiei, iar în țările care au fost afectate mai devreme, atenție, se observă o reapariție îngrijorătoare a cazurilor.

Nu ne putem permite să slăbim deloc vigilența

Dovezile medicale sugerează că cea mai mare parte a populației lumii se poate contamina, ceea ce înseamnă că există un risc major ca epidemia să se reaprindă foarte ușor, chiar și în acele zone unde părea a fi ținută sub control. Toate acestea ne arată, o dată în plus, că eforturile naționale trebuie, în mod obligatoriu, dublate de un efort comun la nivel european pentru combaterea efectelor acestei pandemii.

În acest sens, astăzi, începând cu ora 16:00, voi participa la o nouă videoconferință cu membrii Consiliului European, dedicată tocmai acestui subiect major pentru toate statele membre.

Foaia comună de parcurs referitoare la relansarea economică, prezentată recent de către președintele Consiliului European și cel al Comisiei Europene, este principalul subiect pe care îl vom aborda în cadrul reuniunii.

Acest document definește un set de principii care vor sta la baza viitorului plan de relansare economică și cuprinde, totodată, principalele direcții de acțiune care ar urma să fie incluse în acest plan.

Avem nevoie de o astfel de foaie de parcurs, iar România susține această inițiativă.

Unul dintre cele mai importante obiective ale planului de redresare economică este asigurarea unei autonomii strategice a Uniunii Europene. Și aici mă refer la anumite sectoare vitale, precum sănătatea.

Criza actuală ne-a arătat cât de important este un sistem de sănătate solid pentru asigurarea unui răspuns adecvat la situațiile de urgență. Trebuie să consolidăm substanțial capacitatea Uniunii în acest domeniu și să asigurăm sprijinul pentru ca statele membre să-și îmbunătățească semnificativ sistemele naționale de sănătate. Acesta va fi un element esențial în construirea autonomiei noastre strategice.

Un alt obiectiv al planului european de redresare economică îl reprezintă asigurarea unui program masiv de investiții, axat pe consolidarea semnificativă a industriilor esențiale și pe relansarea industriilor și a serviciilor puternic afectate.

Susțin crearea unui Fond de redresare economică

În actuala situație, este necesară o finanțare substanțială la nivel european a eforturilor de combatere a efectelor acestei crize. Din acest motiv, voi susține crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca un instrument suplimentar față de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european.

Acest instrument trebuie să fie complementar finanțării din viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și să fie utilizat pentru nevoile sectoriale reale ale statelor membre. Și aici mă refer, spre exemplu, la sectorul medical și la cel economic, cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

Politica de coeziune și agricultura nu își pierd relevanța

Pe de altă parte, voi susține ferm politicile clasice. Politica de coeziune și agricultura nu își pierd în nici un caz relevanța în actualul context complicat. Dimpotrivă, acestea trebuie să rămână politici esențiale în viitorul buget al Uniunii, destinate evident și reducerii decalajelor de dezvoltare dintre statele membre sau dintre regiunile europene.

 Şi pentru că m-am referit la sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru atenuarea efectelor crizei, doresc să subliniez că, prin măsurile luate la nivel european, a fost deja până în prezent mobilizată pentru România o sumă de peste un miliard și jumătate de euro din actualul buget multianual al Uniunii. Astfel, ca să dau niște exemple, 750 de milioane de euro sunt fonduri pentru susținerea IMM-urilor afectate de criză, 350 de milioane pentru achiziția de echipamente medicale, 300 de milioane de euro pentru susținerea șomajului tehnic, 120 de milioane euro, atenție, stimulente de risc pentru cadrele medicale și 30 de milioane de euro pentru susținerea asistenților sociali, implicați în acțiunile de sprijin pentru grupurile vulnerabile.

Subliniez că aceste fonduri sunt disponibile acum deja și vor fi folosite de către Guvernul Orban. Sunt convins că cea mai bună cale pentru a reuși să limităm efectele nocive, generate de pandemie, are la bază un efort comun al tuturor țărilor membre.

Virusul nu ține cont de granițe, să nu o facem nici noi

Solidaritatea și unitatea sunt indispensabile și trebuie să prevaleze acum, în detrimentul oricăror abordări care au potențialul de a crea breșe și falii în interiorul proiectului european.

Așa cum virusul nu ține cont de granițe, la fel și noi, în marea familie europeană, va trebui să avem maturitatea de a trece peste orice bariere artificiale care ne pot bloca sau întârzia în a găsi soluțiile cele mai rapide și eficiente în aceste momente extrem de dificile