Kovesi, avertisment de la masa ONU legat de statutul magistraţilor din România: 'Va afecta grav independenţa Justiţiei'

Provocarea cea mai mare este acum în România păstrarea independenţei magistraţilor, a declarat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Viena.

• EXCLUSIV. Ambasadorul Israelului anunţă că Iranul va primi un răspuns dur: "Să îi facem să plătească preţul"

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, în cadrul unui eveniment la Viena, că provocarea cea mai mare este acum în România păstrarea independenţei magistraţilor, iar dacă legea propusă privind statutul acestora va fi adoptată în Parlament 'va afecta grav' independenţa Justiţiei şi va institui 'un control politic' asupra activităţii procurorilor.

   Potrivit unui comunicat al DNA, Kovesi a fost invitată să participe la evenimentul cu tema 'Analizarea principiilor de la Jakarta: întărirea independenţei şi eficienţei agenţiilor anticorupţie', organizat în cadrul celei de-a VII-a sesiuni a Conferinţei Statelor Părţi (COSP) la Convenţia ONU împotriva Corupţiei (UNCAC).

   'În faţa participanţilor - şefi ai autorităţilor anticorupţie, practicieni şi experţi anticorupţie din întreaga lume - procurorul-şef al DNA a rostit un discurs intitulat 'Protejarea independenţei DNA: relevanţa principiilor de la Jakarta', în care a subliniat care au fost premisele esenţiale pentru obţinerea unor rezultate credibile şi reale în lupta cu corupţia: independenţa sistemului judiciar, o structură specializată în combaterea corupţiei, legislaţie care să ofere instrumente investigative. Procurorul-şef al DNA a scos în evidenţă cele două valenţe ale independenţei - independenţa sistemului de justiţie raportată la relaţia cu autoritatea executivă şi legislativă, dar şi la independenţa individuală a procurorului în cadrul ierarhiei interne', precizează sursa citată.

   Kovesi a amintit că, din 2013 până în prezent, DNA a trimis în judecată 68 demnitari: un prim-ministru, doi vice premieri, 11 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 senatori şi un membru al Parlamentului European.

   Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv 27 pentru fapte de corupţie sau fapte asimilate faptelor de corupţie: cinci miniştri, 17 deputaţi, patru senatori şi un membru al Parlamentului European.

   'Recuperarea pagubelor cauzate prin infracţiuni reprezintă o componentă importantă în cauzele DNA. În aceeaşi perioadă, DNA a dispus măsuri asiguratorii de peste două miliarde euro. Rezultatele prezentate n-ar mai fi posibile dacă procurorii în România nu ar mai fi independenţi', a spus Laura Codruţa Kovesi.

   Conform DNA, Kovesi a propus şi un 'exerciţiu de imaginaţie'.

   'Dacă procurorii ar fi subordonaţi Executivului, cum ar putea să deschidă ei investigaţii faţă de un membru al Guvernului sau faţă de un secretar de stat sau faţă de altă persoană cu funcţie importantă care este şi membru al unui partid politic? Ar exista vreo garanţie că investigaţia este corectă şi imparţială? Ar exista vreo garanţie că nu ar fi repercusiuni asupra magistratului care a deschis sau finalizat ancheta? Dar dacă procurorii ar fi sub autoritatea Parlamentului, am mai vedea investigaţii privind deputaţi sau senatori?', a transmis şefa DNA.

   Potrivit acesteia, 'cea mai mare provocare este acum păstrarea independenţei magistraţilor'. 'Zilele acestea se dezbate în Parlamentul român o lege vizând statutul magistraţilor care, dacă va fi aprobată, va afecta grav independenţa Justiţiei şi va institui un control politic asupra activităţii procurorilor. De aceea, recomandările de la Jakarta sunt tot mai actuale şi mai importante', a completat Kovesi.

   Principiile de la Jakarta au fost adoptate în anul 2012, când şefi ai autorităţilor anticorupţie, practicieni şi experţi anticorupţie din întreaga lume s-au reunit în capitala Indoneziei, la invitaţia Comisiei pentru Eradicarea Corupţiei, a UNDP şi UNDOC, şi au ca scop promovarea şi întărirea independenţei şi eficienţei agenţiilor anticorupţie.

   Între principiile de la Jakarta figurează următoarele: crearea unui cadru legislativ adecvat şi stabil pentru înfiinţarea şi funcţionarea autorităţilor anticorupţie, care să asigure continuitatea acestor agenţii; numirea şefilor autorităţilor anticorupţie trebuie să urmeze o procedură care să asigure că persoana numită este apolitică, imparţială, neutră, integră şi competentă; conducătorii autorităţilor anticorupţie trebuie să aibă siguranţa mandatului şi nu pot fi revocaţi decât printr-o procedură prevăzută de lege echivalentă celei pentru revocarea altor autorităţi independente special protejate de lege, ca de exemplu preşedintele Curţii Supreme.

Sursa: Agerpres