Localnicii îl apără pe fondatorul taberei de reeducare de la Vişeul de Sus, arestat pentru că ar fi bătut minori

Programul german de reeducare din munţii Maramureşului a dat naştere unui scandal fără precedent. La Vişeu de Sus, zeci de copii şi de localnici au ieşit în stradă să-i apere pe fondatorul taberei şi pe angajaţii arestaţi pentru tratamente barbare aplicate minorilor.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Programul german de reeducare din munţii Maramureşului a dat naştere unui scandal fără precedent. La Vişeu de Sus, zeci de copii şi de localnici au ieşit în stradă să-i apere pe fondatorul taberei şi pe angajaţii arestaţi pentru tratamente barbare aplicate minorilor. Aşa sunt descrise de către procurorii DIICOT tehnicile folosite ani la rând. Mai mulţi copii ar fi fost legaţi cu funii, înhămaţi la căruţe lângă animale şi izolaţi ca-n închisoare. De cealaltă parte, sunt copiii nemţi care s-au integrat în familiile din România.

Jonelle: Eu sunt sclav? Eu sunt sclav pentru că mă duc la prăşit? Sunt sclav pentru că duc iarna două lemne în beci?

Una dintre victime susţine că "eram pedepsit. Bătaia însemna să te prindă foarte tare de după gât, erai imobilizat să nu poţi riposta, lipit de perete sau trântit pe jos şi te obligau să stai aşa până te linişteai".

Massimo: Nimeni nu a bătut pe nimeni, nimeni nu ne-a înfometat

O altă victimă spune că "Primeam de mâncare numai pâine cu slănină sau unsoare şi, la finalul zilei, eram închis singur într-o bujdă, adică o casă părăsită, din care nu aveam voie să ies nici ca să merg la WC".

Jonelle: La noi masa e plină: cu castravete, cu brânză, cu slănină, cu salam cu tot

În schimb, o altă victimă a programului spune că "atâta timp cât am stat în România, nu am făcut niciun fel de şcoală".

Totuşi, un profesor de la o şcoală privată spune că "eu vă confirm că veneau la şcoală. Noi avem o şcoală particulară, anume pentru aceşti copii cu cadre specializate".

Sunt două lumi, la Vişeu de Sus. De o parte, copiii din centru care au mărturisit în fata anchetatorilor cum au fost supuşi unor tehnici dure de reeducare.

De cealaltă parte, tinerii care au ajuns în plasament la familii din localitate, după perioada de acomodare în munţi. Cei care susţin că s-au integrat în România se tem că, în urma anchetei penale, vor fi obligaţi să plece din ţară. 

Jonelle: Eu am venit cu o tonă de medicamente. Mi-au dat în Germania să mă liniştesc. Aveam probleme psihice, aveam probleme cu agresivitatea. Când am ajuns aici a zis: gata! De aici nu iei, nu mai iei niciun medicament. M-am simţit bine. De doi ani de zile eu nu am luat niciun medicament

Celina: Dacă a fost ceva greu pentru mine am spus şi nu a trebuit să fac asta. Mi-au dat altceva de făcut şi asta a fost 

Programul de reeducare este conceput de statul german. Iar decizia de a ajunge în România aparţine unor instanţe. 

Ioan Sasu, avocatul Centrului de reeducare: Discutăm de minori care, în Germania, au parcurs diferite stadii de internare în diferite centre de reeducare. Abia în condiţiile în care nu s-a mai reuşit realizarea unui program de reeducare de acolo s-a ajuns ca în acest centru să fie instituţionalizaţi acei minori 

Mircea Şerban, fost jurnalist local: Aceşti copii sunt ignoraţi de statul german, statul român nu are nicio obligaţie faţă de aceşti cetăţeni. Statul german, din câte ştiu eu, oferă pentru întreţinerea unui astfel de copil în jur de 3.000 de euro 

Din banii aceştia, Fundaţia care deţine centrul de reeducare plăteşte inclusiv oameni în grija cărora ajung unii dintre copii. Alţi localnici, care nu au avut copii în plasament, confirmă relele tratamente. 

De rele tratamente îi acuză şi procurorii DIICOT. Cinci angajaţi, printre care Bert Schumann, şeful programului de reeducare, au fost arestaţi. Procurorii vorbesc despre o educaţie prin tortură. 

"Aplicarea unor metode barbare asupra minorilor prin aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de veritabilă sclavie, fiind exploataţi prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis „arest", legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie", notează procurorii DIICOT.

Tot anchetatorii susţin că Bert Schumann ar fi construit totul în baza unor convingeri educative personale. 

Eduard Moţoescu, psihiatru: Aceste lucruri constituie o traumă, acei copii sunt la o vârstă la care personalitatea se edifică, fiecare cărămidă din acest edificiu contează. Lipsa unui suport afectiv poate adânci prăpastia patologică în care se află şi şansele lor de reechilibrare devin minime

În ultimii 15 ani, peste 30 de copii nemţi au fost integraţi în familii. Unii dintre ai au rămas în România.

Celina: Familia mea e ca părinţii mei pentru mine. Eu mă înţeleg foarte bine cu ei, eu nu am treabă

Simona Pop, femeie cu copil în plasament: Nu vin de bunăvoie. Noi suntem ultima speranţă. Dar, în timp, 2 luni, 5 luni, 6 luni se integrează. Mama lui nu are tutelă decât 60-70% asupra lui, pentru că sunt familii cu probleme. Asta ştie statul german. Tutela lui o are comuna din Germania

Motiv pentru care şi anchetele sociale sunt făcute tot de către oficialii germani. Autorităţile pentru protecţia copilului din România susţin că, în toţi aceşti ani, nu au existat plângeri cu privire la acest centru. În urma anchetei DIICOT se fac verificări la toate nivelurile, în ambele state.

Marius Budăi, ministrul Muncii: Am luat legătura cu Ambasada Germaniei la Bucureşti, Ambasadă care a luat legătura cu părinţii copiilor care sunt acum în drum spre România

Până la finalizarea cercetărilor, copiii în plasament rămân la aceleaşi familii. Centrul din Vişeu funcţionează în continuare, iar cei care s-au constituit victime în dosar ar putea ajunge în Germania într-un alt loc de reeducare sau chiar la familiile lor.