Minele din Maramureş, la un pas de o catastrofă ecologică: o firmă aflată acum în insolvenţă ar trebui să prevină poluarea

Minele din Cavnic s-au închis de 14 ani. Însă apele ruginii se scurg în continuare din fostele exploataţii şi ajung în râul din localitate. La ministerul Economiei nu s-au găsit niciodată bani pentru ecologizarea acestor perimetre miniere. O firmă aflată acum în insolvenţă ar trebui să prevină această poluare. Însă, în lipsa fondurilor, face doar monitorizare.

• Craterul din Slănic Prahova: noi evacuări după ce strada s-a surpat misterios. DETALII la Obsevator 19:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

Oraşul Cavnic, supranumit cândva diamantul minelor din Maramureş, stă pe o bombă cu ceas. La 14 ani de la închiderea minelor, apa roşiatică încă se scurge printr-un tub metalic în albia râului. "Râul Cavnic are foarte mult de suferit, fauna, peştii, animalele care se alimentează cu apă din râu. În momentul când nivelul râului scade, practic această apă acoperă 70% din râu", a declarat Vladimir Petruţ, primarul oraşului Cavnic.

Stavilele puse în calea apelor reziduale par o glumă proastă. Cu această grindă de beton, probabil, cei care se ocupă de ecologizare doresc să oprească poluarea râului. Văd că au pus şi ceva var, e probabil de multă vreme, deoarece e prins deja de beton.

Între timp, societatea Remin, care administrează perimetrele miniere, are 3 angajaţi care se ocupă DOAR cu monitorizarea situaţiei. "Tot ce se face în momentul de faţă este neutralizarea apei din mină cu var. Nu este o epurare a apei de mină, pentru că nu există staţii de epurare. Atâta facem. Conservare şi monitorizare. Nu lucrări de ecologizare şi închidere", a declarat Ioan Nechita, director Remin.

"Noi putem să aplicăm sancţiuni pentru aceste fapte, dar, din păcate, societatea care deţine perimetrele de exploatări miniere, la ora actuală este în insolvenţă, iar pentru realizarea lucrărilor de ecologizare sunt necesare alocari de fonduri de la Ministerul Economiei", spune Marcela Chindriş, de la Garda de Mediu Maramureş.

Însă fondurile nu au mai venit din 2017. Nu există nici măcar o evaluare a sumelor necesare pentru ecologizare. Peste 4 mii de localnici au lucrat în subteran până la închiderea minelor. Puţini dintre aceştia mai sunt acum în viaţă. Mulţi dintre ei au avut probleme respiratorii şi boli de plămâni din cauza siliciului inhalat în mine.