Ministrul Vlad Voiculescu a trimis Corpul de Control la Spitalul din Timişoara, după ancheta Observator
Zi de zi România pierde examenul marilor arşi. Ultimul exemplu tragic vine de la Timişoara unde, de la începutul anului, 7 pacienţi internaţi în sectia de Mari Arşi şi-au pierdut viaţa. Toţi au fost infectaţi după internare, conform documentelor aflate în posesia reporterilor Observator. Ancheta echipei noastre i-a deschis ochii şi ministrului Sănătăţii, care, în ceasul al doisprezecelea, a decis să investigheze ce se întâmplă în secţia de Mari Arşi de la Timişoara.
De Iulia Pop la 26.03.2021, 08:59
- Un material în exclusivitate, realizat de Iulia Pop si Alex Pancz
“Pacient colonizat”. Sec si aproape ciudat dar acesta este numele medical pentru pacienții infectati cu bacterii in spital. Iar spitalele din Romania sunt cunoscute in toata lumea pentru coloniile lor de bacterii. Ca să desluşim ce s-a întâmplat la Timişoara reporterii Observator au refăcut traseul fiecărui pacient.
Primul pacient colonizat e internat pe 25 februarie cu arsuri de gradul II si III si nicio bacterie in organism. Dupa 5 zile în analizele lui apare Acinetobacter. Un adevărat ucigaş în serie. Starea se agravează şi barbatul moare după două săptămâni.
Al doilea caz. O femeie internată pe 16 februarie, cu arsuri de grad II şi III. Acinetobacter Baumannii apare în analizele după 4 zile. După alte 3 zile alte două bacterii, la fel de puternice, îşi fac simţită prezenţa: Enterococ şi Corynebacterium striatum. La 11 zile de la internare, femeia moare.
Decese după decese, bacteriile își fac de cap
Ciprian Isacu, medic român în Belgia: În general să ştiţi că nu este o singură bacterie, este un grup de aceea îi spune bacterii multirezistente, fiind 2-3. Sunt cele care răspund tratamentului antibiotic clasic în urma unei antibiograme e ok. Dar aici ce îmi spuneţi tratamentul antibiotic e empiric.
Pacientul 3 este internat la început de martie şi moare infectat cu Acinetobacter 12 zile mai târziu. Pacientul 4, venit prin transfer din Drobeta-Turnu Severin, acumulează nu mai puţin de 4 bacterii. Rezistă doar 7 zile.
Medicii se tem să vorbească despre astfel de cazuri din spitale. Sub protecţia anonimatului un medic ATI a acceptat să analizeze datele fişele pacienţilor internaţi la Timişoara.
Medic ATI
Surprinde întârzierea cu care laboratorul validează culturile traheale, cam la 7 zile, după care se schimba antibioticul. (...) Or în formele severe de sepsis adaptarea antibioterapiei trebuie să se facă cât mai rapid, la 1- 3 - 6 ore.
Pacientul 5 vine tot prin transfer, pe 16 decembrie 2020. Infectat deja cu Enterococ şi Acinetobacter. Moare pe 4 ianuarie si, se pare, ca ea a fost pacientul 0 al acestei infectii.
Pacientul 6 vine tocmai de la Târgovişte. Este singurul rănit în explozia blocului din Găeşti, din ianuarie. 3 dintre cele mai puternice bacterii, și-au facut loc in organismul lui: Klebsiella, Pseudomonas, Acinetobacter. El a luptat și cel mai mult, o lună şi jumătate. În februarie, însă, moare și el.
Eugen Iancu, tatăl unei victime: La Timişoara am fost chiar la inaugurare. S-a construit... s-a renovat o aripă dintr-o clădire, ştim cu toţii că renovările aduc un strat proaspăt de vopsea, eventual schimbă o conductă.
Pacientul 7 este poate cel mai ghinionist. La 7 zile de la internare, medicii motivează în fişă că spitalul nu mai are materiale pentru pansarea arsurilor. S-au găsit a doua zi, însă bărbatul pierde lupta cu moartea şi cu bacteriile la 3 săptămâni de la internare. Reacţia managerului spitalului din Timişoara cand a fost rugat sa explice toate aceste cazuri a surprins prin cinism. 7 infectati, 7 decese, prea puțin pentru sancțiuni.
Raul Pătraşcu, manager SJU Timişoara: Dacă erau 13, nu aveam această discuţie acum, vorbeam de demiteri ale personalului de acolo. Păi şi la 7 nu?
Ministrul Sănătăţii este însă de altă părere.
Ce înseamnă 7 morţi în trei luni din cauza infecţiilor nosocomiale?
Mulţumesc.
Înseamnă prea mult.
Managerul din Timișoara mai are o scuză: România este săracă
Raul Pătraşcu, manager SJU Timişoara: Un pacient vine colonizat cu aceasta bacterie, pentru că toţi avem floră bacteriană. Trăim în România, o ţară cu un anumit statut socio-economic. În afară de acinetobacter avem şi e coli, streptococi şi aşa mai departe.
Eugen Iancu, tatăl unei victime: Ştim că în România se ascund nosocomialele. Deşi au fost dovedite la Colectiv, deşi avem zeci de dosare venite din străinătate care dovedesc că nosocomialele nu sunt aduse de pe stradă, cum le place unora să declare, ci ele se dobândesc în spital.
Astăzi, același manager n-a mai vrut sa ne explice ce s-a întamplat.
Raul Pătraşcu, manager SJU Timişoara: Nu vă pot ajuta, eu sunt foarte ocupat. Vom răspunde în termenul legal.
Aceleaşi vorbe le-au primit şi familiile celor care şi-au luat acasă rudele în sicriu. Familiile au plecat acasă resemnate. Ştiu că cei dragi au murit pentru că aşa a fost să fie, din cauza arsurilor şi a neșansei. Au primit o foaie, pe care, la cauza decesului, scrie sec: arsuri. Despre infecţii cu bacterii asociate asistenţei medicale nu vorbeşte nimeni. Nu la vedere.
După ancheta Observator, ministrul Sănătăţii a decis să trimită Corpul de control la spitalul din Timişoara.
Vlad Voiculescu: Investigăm la Ministerul Sănătăţii ce s-a întâmplat la Timişoara. Ştim că o parte dintre cazuri, respectiv o parte din lucrurile care s-au întâmplat acolo au fost corect raportate. Avem o investigaţie în curs.
