Momentele CUMPLITE trăite de taţii lui Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi, văzându-şi copiii UCIŞI DE AVALANŞĂ: "Nu au vrut să îi lase acolo"

Conducătorul şcolii de ghizi aflat, sâmbătă după-amiază, cu un grup de 51 de persoane în Munţii Retezat, relatează în amănunt, într-o postare pe Facebook, modul în care au decurs evenimentele petrecute în timpul avalanşei în care şi-au pierdut viaţa Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi. El spune că a încercat în două rânduri să îi convingă pe cei şapte alpinişti să renunţe la traseul de vară pentru că s-ar expune riscului avalanşelor şi respinge categoric ideea că grupul său ar fi provocat avalanşa.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Conducătorul şcolii de ghizi aflat, sâmbătă după-amiază, cu un grup de 51 de persoane în Munţii Retezat, relatează în amănunt, într-o postare pe Facebook, modul în care au decurs evenimentele petrecute în timpul avalanşei în care şi-au pierdut viaţa Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi. El spune că a încercat în două rânduri să îi convingă pe cei şapte alpinişti să renunţe la traseul de vară pentru că s-ar expune riscului avalanşelor şi respinge categoric ideea că grupul său ar fi provocat avalanşa. În acelaşi timp, el povesteşte că cei doi copii erau însoţiţi de taţii lor şi că aceştia nu au vrut iniţial să îi lase pe munte.

Într-o postare pe reţeaua de socializare Facebook, Cătălin Ioan Berenghi, conducătorul şcolii de ghizi care se afla cu un grup de 51 de persoane în Munţii Retezat în momentul avalanşei de sâmbătă, povesteşte în amănunt întâlnirea cu grupul celor şapte alpinişti.

”Pe 22 aprilie 2017 am plecat cu şcoala de ghizi pe care o conduc pe traseul: Cabana Genţiana- Şaua Bucurei - Şaua Berbecilor - Vârful Peleaga.  În drum spre Vârful Peleaga, ne-am întâlnit cu un grup de şapte persoane care mergeau în aceeaşi direcţie ca şi noi, adică Vârful Peleaga. Ne-am salutat, aşa cum se face pe munte, am discutat cu ei şi le-am zis că noi vom merge spre vârf pe TRASEUL DE CREASTĂ şi că ar fi recomandat şi pentru ei să meargă pe acelaşi traseu, am insistat şi a doua oară spunându-le că este risc de avalanşă pe traseul de vară”, îşi începe postarea Berenghi.

El spune că a rămas surprins când a observat că cei şapte au continuat traseul cu risc de avalanşă, apoi, la scurt timp, a auzit strigăte de ajutor.

”Am pornit către vârf, dar la scurt timp am fost depăşiţi de cele şapte persoane, doi bărbaţi, două femei şi trei copii, care au pornit pe TRASEUL DE VARĂ, ADICĂ PE CURBA DE NIVEL. Am rămas surprins că nu au venit pe traseul de creastă, aşa cum este indicat în turele de iarnă şi au continuat pe traseul cu risc de avalanşă. Am continuat ascensiunea către Vârful Peleaga urmând linia crestei, iar la un moment dat, când mai aveam cam 100 de metri până în Şeaua Pelegii, opriţi fiind pentru a echipa o nouă traversare, am auzit din vale ţipete de ajutor venite de la o femeie. Cineva striga  «AJUTOR AVALANŞA», era un ţipăt disperat”, a mai scris ghidul.

Berenghi spune că a decis să trimită trei persoane din grupul său pentru a-i ajuta pe cei surprinşi de avalanşă, în pofida condiţiilor meteorologice nefavorabile.

”Am adăpostit grupul care se afla într-o zonă în care vântul bătea foarte tare 70- 80 km/h, iar temperatura resimţită era de -15° -20°C. Am decis să trimit o echipă formată din trei persoane, echipaţi cu corzi, trei truse de prim-ajutor şi staţii de emisie receptie. Am aşteptat ca aceştia să ajungă la locul accidentului pentru a-mi comunica starea celor surprinşi de avalanşă”, a mai scris acesta pe Facebook.

Cătălin Ioan Berenghi a povestit şi momentul în care a aflat că cei doi copii alpinişti şi-au pierdut viaţa.

”Într-un final, apelul lor a venit, dar suna astfel: «Am ajuns, cinci sunt în picioare, loviţi, răniţi dar se deplasează şi două persoane decedate, un băiat şi o fetiţă» . Am rugat înainte să facă constatări şi supoziţii să le verifice acestora semnele vitale (puls şi respiraţie). După verificarea celor din echipă răspunsul a fost acelaşi: «NU AU PULS ŞI NU RESPIRĂ» , fapt confirmat iniţial şi de părinţii celor doi copii, care verificaseră şi ei starea acestora. Au urmat cinci minute de linişte, timp în care am făcut toate scenariile. Am decis să abandonăm ascensiunea către vârf întorcându-ne în Şaua Berbecilor, pentru o nouă regrupare cu cei cinci supravieţuitori. Am rugat pe cei din echipa de salvare să-i îmbrace bine pe accidentaţi şi să încerce să-i urce sus în creastă şi să ne urmeze”, a mai scris ghidul.

Berenghi spune că părinţii copiilor morţi nu au vrut să lase trupurile acestora, pe munte, fiind nevoie de multă putere de convingere, însă în final aceştia au cedat insistenţelor şi s-au alăturat grupului şcolii de ghizi.

”După o luptă de convingere, părinţii au fost convinşi să lase trupurile copiilor decedaţi acolo, pentru că vom veni ulterior să-i recuperăm. Era decizia cea mai înţeleaptă care putea fi luată în acel moment de criză deoarece, temperatura era -15° ,-20°C, cei cinci erau în stare de şoc după avalanşă, după decesul celor doi copii şi după loviturile suferite în timpul avalanşei. În Căldarea Berbecilor, unde se aflau accidentaţii, nu există semnal GSM, deci şansele de supravieţuire erau minime”, mai scrie Berenghi.

După aproape o oră, cei cinci supravieţuitori ai avalanşei şi cei trei salvatori ai lor au ajuns la locul unde se adăpostise grupul. Cei din grup au fost instruiţi să îi ignore total pe supravieţuitorii avalanşei, pentru a nu-i traumatiza şi mai mult.

”După 40-50 minute au ajuns la locul de regrupare unde au primit de la cei din grupul meu ceai cald şi mâncare. Personal am pregătit grupul pentru relaţia cu cei acidentaţi care au primit ordinul de a-i ignora aproape total pe supravieţuitori pentru a nu-i traumatiza şi mai mult pe aceştia cu întrebări penibile şi stupide care ar fi putut declanşa o adevarată criză celor accidentaţi. Am evaluat încă o dată starea lor, remarcând faptul că un bărbat avea o tăietură foarte urâtă pe faţă, care nu mai sângera şi faptul că avea piciorul drept, strâmb şi deformat în zona genunchiului. Am bănuit că avea o fractură destul de urâtă, dar bărbatul, care avea cam 1.80- 1.90 m şi cam 100 kg, se deplasa singur pe picioarele lui ajutat de nişte beţe de schi. Am continuat foarte încet deplasarea, în ritmul lui spre cabana Genţiana”, a mai scris Berenghi pe Facebook.

La o distanţă de aproximativ 45 de minute de cabană, grupul a întâlnit primul salvamontist care venea pe schiuri pentru a evalua situaţia. La scurt timp, grupul condus de Berenghi s-a întâlnit cu echipa de salvare formată din şapte salvamontişti şi doi jandarmi.

”Aceştia au întrebat accidentaţii dacă este nevoie de targă, dar bărbatul rănit le-a zis acestora că poate ajunge la cabană pe picioarele lui, lucru care s-a şi întâmplat. La Cabana Genţiana, se afla o întreagă armată de jandarmi şi salvamontişti care au ajuns foarte prompt şi bine echipaţi în zonă. Au urmat o serie de declaraţii date de noi celor de la Poliţia criminalistică. După declaraţii extrem de amănunţite la ora 2.00 dimineaţa ziua noastră a luat sfârsit”, a mai scris ghidul.

Acesta a ţinut să facă şi unele precizări legate de presupusele acuze potrivit cărora grupul lor ar fi provocat avalanşa, respingând categoric această idee.

”Grupul nostru nu a fost evacuat de Salvamont şi Jandarmerie; Grupul nostru nu a provocat avalanşa, aşa cum au susţinut unele autorităţi, purtătorii de cuvânt şi surse mincinoase care fac ştiri din auzite; În grupul nostru nu au existat minori; Din grupul nostru nu a plecat nimeni pe un alt traseu; Toţi participanţii şi elevii şcolii se întorc acasă teferi şi nevătătamaţi, aşa cum o facem de 20 de ani”.

Avalanşa produsă sâmbătă după-amiază, în Masivul Retezat, a surprins grupul de şapte persoane, din care făceau parte cei doi copii care au murit. Aceştia, alpinişti cu experienţă şi cu numeroase recorduri europene şi mondiale, au fost loviţi de stânci în timp ce zăpada a luat-o la vale şi astfel copiii şi-au pierdut viaţa.