Moneda de aur care ar putea spulbera un mit istoric, expusă la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Ce arată analiza microscopică. "Un lucru minunat"

Moneda din aur care dovedeşte că un "fals" împărat roman – Sponsian – a fost real este expusă la Muzeul Brukenthal din Sibiu şi poate fi văzută de către publicul larg în expoziţia Tezaur. Analiza microscopică a acesteia, realizată de specialişti de la Universitatea din Glasgow, a evidenţiat dovezi de autenticitate. Managerul interimat al Muzeului Brukenthal, Alexandru Chituţă, apreciază că aceste noi cercetări aduc date importante despre istoria Europei în general, fiind "un lucru minunat" că unitatea muzeală din Sibiu are singura astfel de monedă de pe teritoriul României.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

”Noi cercetări asupra monedelor antice de aur din colecţia Hunterian de la Universitatea din Glasgow şi Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, România, aduc în discuţie posibila existenţă a un împărat roman pierdut de mult, numit Sponsian. Într-o lucrare academică publicată recent, echipa de cercetători a Universităţii din Glasgow a descoperit dovezi că un lot de monede, respinse de mult timp ca fiind falsuri, sunt autentice”, a transmis, joi, Muzeul Brukenthal din Sibiu, într-un comunicat de presă citat de news.ro.  

Tezaurul de monede, descoperit în Transilvania în 1713

Sursa citată a precizat că monedele provin dintr-un mic tezaur de monede descoperite în Transilvania în 1713. ”De-a lungul deceniilor, ele şi-au găsit drum în colecţii din întreaga Europă, inclusiv în cea baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei şi fondator al Muzeului Brukenthal la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a Dr. William Hunter, al cărui moştenire din 1783 a înfiinţat The Hunterian. Până în prezent se cunosc doar patru monede cu imaginea legendarului Sponsian, toate aparent originare din tezaurul din 1713 şi aflate în colecţii din Europa, între care una la Hunterian Museum din Glasgow şi una la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu”, a mai transmis instituţia.  

Potrivit specialiştilor muzeului, Transilvania, parte din provincia romană Dacia, era apreciată de romani pentru potenţialul aurifer al minelor sale. ”Studii arheologice au stabilit că zona a fost separată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr. Înconjurat de duşmani, Sponsian ar fi putut fi un ofiţer de armată locală forţat să preia comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând populaţia militară şi civilă a Daciei până la restabilirea ordinii. Provincia a fost evacuată în timpul domniei lui Aurelian, între 271 şi 275 d.Hr.”, se mai arată în comunicat.  

Povestea monedei de aur, considerată un fals de la mijlocul secolului al XIX-lea

Când monedele au fost descoperite la începutul secolului al XVIII-lea, se credea că sunt autentice şi au fost încadrate alături de alte imitaţii ale monedelor romane realizate dincolo de marginile imperiului. Cu toate acestea, de la mijlocul secolului al XIX-lea, monedele au fost considerate false datorită stilului şi modalităţii de realizare, cu diferite trăsături enigmatice, inclusiv motive istorice amestecate. Aceasta a fost punctul de vedere acceptat până în prezent.  

”Cu toate acestea, nicio instituţie nu a supus vreodată monedele unei analize ştiinţifice. Acest lucru a fost întreprins la Universitatea din Glasgow. Rezultatele au demonstrat că lotul de exemplare din colecţia Hunterian (între care şi una cu chipul lui Sponsianus) au fost folosite în cadrul lui process de circulaţie activă şi apoi îngropate pentru o perioadă considerabilă de timp. Analiza microscopică efectuată pentru piesa aflată în colecţia Muzeului Naţional Brukenthal a evidenţiat dovezi similare de autenticitate. În lumina noilor cercetări, Sponsian îşi poate revendica în sfârşit locul de «împărat pierdut» al epocii romane”, a mai transmis Muzeul Brukenthal.

”Analiza ştiinţifică a acestor monede ultra-rare îl salvează pe împăratul Sponsian din obscuritate. Dovezile noastre sugerează că el a condus Dacia romană, un avanpost izolat de minerit de aur, într-o perioadă în care imperiul era cuprins de războaie civile, iar graniţele erau invadate de invadatori jefuitori”, a declarat coordonatorul cercetării, Paul N. Pearson, UCL (University College London), citat în comunicatul de presă.  

La rândul său, curatorul colecţiei de numismatică The Hunterian Museum, Jesper Ericsson, a declarat: ”Acesta a fost un proiect cu adevărat interesant pentru The Hunterian şi suntem încântaţi că descoperirile noastre au inspirat cercetări în colaborare cu colegii din muzeul din România. Sperăm că aceste noi informaţii încurajează dezbaterile academice despre Sponsian ca figură istorică, dar şi identificarea unor monede similar în colecţii din alte muzee din Europa”. 

Managerul interimar al Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă, a apreciat colaborarea cu partenerii internaţionali ca fiind ”una deosebit de plăcută şi interesantă”. ”Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, vor însemna adăugarea unei alte figure istorice importante în istoria noastră. Cu atât mai mult, pentru Muzeul Naţional Brukenthal este un lucru minunat, pentru că muzeul sibian este deţinătorul singurei monede a lui Sponsian de pe teritoriul României. Mulţumesc colegilor de la Muzeul de Istorie Casa Altemberger şi d-lui Paul N. Pearson, UCL (University College London) pentru implicare”, a declarat Chituţă.  

Moneda de aur, expusă la Muzeul Brukenthal din Sibiu

Moneda din colecţia Hunterian Museum va fi expusă pentru prima dată, începând de marţi 15 noiembrie 2022, în cadrul programului de vizitare al The Hunterian Museum. Moneda din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal se află în expunere în expoziţia Tezaur a Muzeului de Istorie Casa Altemberger şi poate fi văzută de public de miercuri până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00.