Povestea imnului! "Deșteaptă-te române!" a fost imprimat pe disc în Statele Unite ale Americii

Din 1990 poezia scrisă de Andrei Mureșanu la 1848 și pusă pe o melodie religioasă a acelor timpuri a devenit imnul național al României. În spatele acestui cântec înălțător se ascund niște detalii absolut impresionante

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Din 1990 poezia scrisă de Andrei Mureșanu la 1848 și pusă pe o melodie religioasă ale acelor timpuri a devenit imnul național al României. În spatele acestui cântec înălțător se ascund niște detalii absolut impresionante 

"Deșteaptă-te române!" este, probabil, cel mai controversat imn al României. Mulți spun că versurile scrise de Andrei Mureșanu nu sunt suficient de motivante și deloc reprezentative pentru națiunea română. Alții sunt de părere că imnul are suficiente argumente pentru a fi cântecul de căpătâi al neamului, iar cei mai mulți dintre cetățenii țării au mari carențe atunci când vine vorba de memorat patru dintre cele 11 strofe care compun cântecul.

Dincolo de aceste controverse, apariția imnului seamănă cu o poveste frumoasă scrisă de o minte luminată a națiunii române: Andrei Mureșanu. 

Povestea începe pe la 1848, atunci când provinciile românești trăiau vremuri tulburi. Ideea Unirii începuse să prindă contur în mediile intelectuale ale vremii, iar Andrei Mureșan era unul dintre cei care militau pentru o țară mare. Poetul auzise o romanță pe care i-o cântase dascălul său, Gheorghe Ucenescu, iar de-atunci nu a mai avut liniște.

A început să caute cuvintele potrivite pentru un cântec motivațional și după o săptămână poemul "Un răsunet" era gata. A stat nopți întregi pentru a pune cap la cap tot ce avea în minte. 

După ce vorbele bine ticluite s-au așezat frumos pe hârtie a început căutarea unui cântec pe măsură. Mulți dintre noi continuăm să-l răsplătim cu laude pe Anton Pann pentru melodia imnului, însă puțini sunt cei care știu că de fapt, acordurile erau foarte cunoscute în acea epocă, însă identitatea autorului nu a fost niciodată descoperită. 

După ce frumoasele versuri și-au găsit perechea în acel câtec religios, "Un răsunet" a devenit "Deșteaptă-te române!", iar strămoșii noștri l-au îndrăgit rapid, acesta fiind unul dintre cântecele preferate ale ostașilor în Războiul de Independență, Primul și Al Doilea Război Mondial. 

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze