Prag pentru consumul de droguri la volan. Medic: Situaţia devine complicată când e vorba de mai multe substanţe simultan

Curtea Supremă de Justiţie a pus un prag la consumul de substanţe interzise, la fel ca în cazul alcoolului. Practic, nu e de ajuns ca şoferul să fie depistat drogat în trafic. El va fi incriminat doar dacă doza de droguri din sânge depăşeşte un anumit nivel. O schimbare controversată, încă nu tocmai clară. Care este acest prag, care practic îi ţine pe poliţişti cu mâinile legate, urmează să fie stabilit.

• Un cuplu, printre cei trei suspecţi arestaţi în legătură cu furtul tezaurului dacic: "Păreau oameni normali". DETALII la Observator 19:00
• Bugetul pe 2025: ministerele care primesc bani în plus şi cele de la care se taie. Analiştii spun că ţinta de deficit nu va fi respectată

Cum se va putea stabili dacă unui şofer care se urcă drogat la volan i-a fost afectată sau nu capacitatea de a conduce? Medicul primar specializat în tooxicologie, Radu Ţincu, explică această procedură.

Există şoferi "un pic" drogaţi?

Medicul Radu Ţincu: Trebuie să aşteptăm motivarea de la Curtea Supremă ca să vedem exact ce au luat în calcul judecătorii. Ideea evaluării capacităţii de a conduce este foarte dificilă, nu avem un aparat care să ne spună dacă o persoană avea reacţiile corespunzătoare, timpii de reacţie, timpii de decizie, să poată frâna mai repede cu 2 milisecunde şi atunci toată această evaluare neurocognitivă este una care are foarte multe elemente subiective. Va fi evident contestată, vor fi contra-expertize care se vor naşte în urma acestor expertize medicale. Chiar şi ideea pragurilor poate fi periculoasă pentru că ştim foarte clar din practica medicală, două persoane cu aceeaşi concentraţie vor avea un răspuns clinic diferit. Şi ştim asta la alcool. În cazul pragurilor, situaţia devine mai complicată în momentul în care o persoană are mai multe substanţe simultan. Pragurile nu pot fi adunate pentru că nu există o relaţie matematică de sumare a acestora şi atunci va fi aproape imposibil să pui în practică o asemenea decizie.

Are legătură cu testele fals pozitive? 

Medicul Radu Ţincu: Această situaţie era rezolvată. Un test rapid pozitiv nu înseamnă demararea urmăririi penale. Este nevoie de confirmarea acelui test prin test toxicologic de laborator, care nu au cum să fie contestate. Un pacient care a luat un medicament şi are un test pozitiv, niciodată nu o să ajungă la puşcărie pentru că testele toxicologice vor infirma acel rezultat. Cred că ar fi trebuit, în primul rând, făcută o separare între drogurile recreaţionale de abuz şi medicamente. Sunt pacienţi care urmează tratamente cronice din zona psihiatrică. Un pacient cu tratament anti-depresiv nu poate fi trimis în tribunal la fel ca o persoană cae a fost prinsă, spre exemplu, cu cocaină sau amfetamină. 

Avem studii din punct de vedere medical care să susţină o cauză sau alta?

Medicul Radu Ţincu: Nu este matematică. Fiecare reacţionează în mod particuar la acele substanţe. Bem cu toţii alcool: unii devin agresivi, alţii veseli. Depinde de tipul de personalitate şi de modul în care metabolizăm aceste substanţe. Nu avem anumiţi parametri care sunt calculabili şi cuantificabili. Acele teste de evaluare neurologică sunt grosiere. Faptul că o persoană merge drept, vorbeşte coerent şi poate să-şi mişte mâinile şi ochii aşa cum noi cerem nu înseamnă că acea persoană a frânat la timp. Mai este un lucru important pe care cred că l-au pierdut din vedere: substanţele psihoactive, dincolo de afectarea capacităţii de a conduce autovehiculelor, predispun la comportamente la risc. În momentul în care am luat cocaină şi suntem în acea stare de euforie ne asumăm riscuri mai mari decât am face-o în mod normal.