Presa internațională, din nou cu ochii pe România. Cum descriu jurnaliştii străini protestele de aseară, din faţa Guvernului: "N-au înţeles nimic din ..."

Câteva sute de oameni au protestat aseară în faţa Guvernului faţă de amendarea unei legi care prevede graţierea anumitor persoane pentru fapte de corupţie, la trei luni după o contestare populară de o amploare fără precedent în apărarea justiţiei anticorupţie, scrie presa internaţională.

• Meseria căutată cu disperare de companiile din România. 600.000 de joburi şi doar 13.000 de absolvenţi pe an

Câteva sute de oameni au protestat aseară în faţa Guvernului faţă de amendarea unei legi care prevede graţierea anumitor persoane pentru fapte de corupţie, la trei luni după o contestare populară de o amploare fără precedent în apărarea justiţiei anticorupţie, scrie presa internaţională.

AFP scrie că manifestabţii au strigat ”Demisia” sau ”Nu vrem o naţiune de hoţi!” în faţa sediului Guvernului şi au agitat steagurile României şi Uniunii Europene.

”N-au înţeles nimic din cererile noastre din februarie, încearcă din nou să legalizeze furtul”, a declarat o manifestantă, Cristina Bota, economistă.

La mai puţin de o lună după învestire, Guvernul social-democrat adopta, la sfârşitul lui ianuarie, un decret care slăbea legislaţie anticorupţie.

Însă, în urma unor manifestaţii uriaşe în toată România - cele mai importante de la căderea comunismului notează AFP, Executivul a dat înapoi.

Premierul a reacţionat miercuri seara pe Facebook, dând asigurări că Guvernul nu susţine noul amendament. La rândul său, şeful PSD Liviu Dragnea a declarat că va vorbi cu aleşii social-democraţi pentru ca amendamentul să nu fie transmis deputaţilor.

România, care a aderat la UE în 2007, înregistrează de câţiva ani succese notabile în lupta împotriva corupţiei, un domeniu aflat sub stricta supraveghere a Bruxellesului, notează AFP.

Potrivit The Associated Press, peste 1.000 de persoane au manifestat în faţa Guvernului.

Unele au agitat steaguri NATO şi ale Statelor Unite pe lângă ale României şi UE şi au strigat ”Trebuie să apărăm ţara de hoţi!”. Pe măsură ce lumea s-a adunat, Piaţa Victoriei a fost blocată.

Proteste mai mici au avut loc la Constanţa, Cluj, Sibiu şi Braşov, scrie AP, conform News.ro.

La un moment dat, la mitingul de la Bucureşti s-a cântat imnul naţional cu luminile de la telefoane aprinse.

Preşedintele Kalus Iohannis, care nu este membrul vreunei formaţiuni, s-a declarat ”neplăcut surprins” în urma votului.

Sute de mii de persoane au protestat în iarnă, după ce Guvernul a încercat să scoată de sub incidenţa penală anumite fapte de corupţie, obligând Guvernul să-şi retragă ordonanţa, notează AP.

România este considerată unul dintre cele mai corupte state UE, iar Bruxellesul ţine sistemul judiciar român sub o monitorizare specială, scrie Reuters, care adaugă că Comisia Europeană (CE) a lăudat în mai multe rânduri progresele înregistrate în lupta împotriva corupţiei, dar a notat tendinţa Parlamentului de a slăbi legislaţia în acest domeniu.

În urmă cu trei luni, coaliţia aflată la putere a fost nevoită să retragă un decret care slăbea lupta împotriva corupţiei şi să remanieze Cabinetul, notează Reuters.

Jurnalişti de la Reuters au văzut peste 1.000 de oameni în Piaţa Victoriei, ”epicentrul” protestelor anterioare. În alte oraşe din ţară au manifestat, de asemenea, sute de persoane.

O comisie din cadrul Senatului a dat miercuri undă verde amendamentului unui senator din Partidul Social-Democrat (PSD, la putere), care doreşte să graţieze condamnaţi pentru trafic de influenţă sau luare de mită.

Această modificare a fost adăugată unui proiect de lege privind graţierea al Guvernului premierului Sorin Grindeanu. Comisia senatorială urmează să redacteze un raport şi să supună proiectul votului Senatului, înainte de a fi trimis în Camera Deputaţilor, decizională.

Guvernul a anunţat că nu susţine amendamentele, însă era neclar dacă membrii coaliţiei la putere - PSD şi ALDE - le vor susţine în Parlament.

În forma iniţială, proiectul legii de graţiere viza toate condamnările de până la cinci ani, mai puţin pentru fapte de corupţie, violenţă, trădare, genocid şi alte infracţiuni grave, dar şi recidiva.