REMEMBER! Maria Tănase, pasărea măiastră a cântecului românesc

Simbol al culturii româneşti, Maria Tănase a rămas în memoria noastră prin vocea excepţională, dar şi datorită frumuseţii deosebite. Astăzi, se împlinesc 101 ani de la naşterea sa

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Simbol al culturii româneşti, Maria Tănase a rămas în memoria noastră prin vocea excepţională, dar şi datorită frumuseţii deosebite. Astăzi, se împlinesc 101 ani de la naşterea sa

Felul în care marea artistă a interpretat cântecele autentice româneşti provoacă şi astăzi fiori, atinge suflete şi lăcrimează ochii oricărui iubitor de frumos. Maria Tănase a dus muzica din sate, mahalale sau cârciumi pe scene mari din Europa şi America unde a fost aplaudată şi apreciată de nume mari ale muzicii.

S-a născut într-o zi de 25 septembrie, 1913, în mahalaua bucureşteană Cărămidarii de Jos şi era cel de-al treilea copil al Anei Munteanu şi a florarului Ion Coandă Tănase. Tatăl ei era foarte mândru de fata lui cu părul bălai şi ochii verzi.

Copila a crescut printre flori şi răsaduri, fredonând melodiile epocii. La opt ani cânta la serbarea de sfârşit de an la scoala numărul 11 Tăbăcari şi la căminul cultural din cartier, situat pe Calea Piscului. Devine apoi elevă la Şcoala de Fete Heliade Rădulescu. La sfârşitul clasei a treia, rămâne corigenta la matematică şi franceză, motiv ce o determina să renunţe întrerupă scoala.

Viaţa de mahala, tema regăsită în cântecele sale…

Documentele amintesc că Maria Tănase trezea la viaţă mahalua când se punea pe cântat. În anul 1928, pe când avea doar 15 ani, i s-a propus să participe la ediţia din acel an a concursului de Miss.

La numai 17 ani, se angajează la un restaurant central din Bucureşti, loc din care află că la Teatrul Cărăbuş se caută tinere talente pentru muzică uşoară, audiţia a fost câştigată şi debutează în anul 1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, ales de Constantin Tănase, cu prima romanţă numită „Mansarda”.

Primele înregistrări În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubeşte şi lasă” şi „M-am jurat de mii de ori” la casa de discuri „Columbia” sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner.

Interzisă de legionari şi acuzată de spionaj!

Însă, din 1940, muzica ei este interzisă de regimul legionarilor, care i-au distrus toate plăcile de magafon încercând să o facă uitată. Tot în acelaşi an, artista susţine un turneu în Ankara şi la Istanbul, care erau locurile de întâlnire al agenţilor secreţi. Întoarsă în ţară, aceasta este luată în vizor de către serviciul secret al armatei germane, care încearcă să o recruteze, însă aceasta a refuzat.

În timpul turneului din Ankara, fostul director îi propune artistei să rămână oferindu-i o slujbă la un post de radio din Turcia. Întoarsă în ţară pentru a doua oară, Maria Tănase este acuzată de colaborare cu reţeaua de spionaj britanică. Istoricii susţin că era în particular o persoană deosebită, cu simţul umorului, dar şi o împătimită a discuţiilor.

Maria Tănase, marea iubire a lui Constantin Brâncuşi!

Vizitele frecvenţe din Franţa şi America o transformă într-o femeie cosmopolită, care avea prieteni în toate colţurile lumii. Printre cei care au încercat să ajungă în braţele frumoasei românce s-au numărat pretendenţi precum Ben Smith, supranumit la acea perioadă „magnatul aluminiului”.

În cele din urmă acesta a reuşit să se logodească cu Maria, dar ea l-a lăsat repede atunci când a venit vorba de măritiş.

Florentina Vlad, prietena Mariei Tanase: "N-avea inhibiţii. Vorbea liber despre convingerile ei şi era conştientă de magnetismul ei. Ştia că e frumoasă. Îşi cultiva feminitatea îmbrăcându-se doar de la Paris. Era o prezentă fascinantă, iar bărbaţii care ajungeau în preajma ei sfârşeau prin a se îndrăgosti de ea. A trăit o poveste de amor chiar şi cu Constantin Brâncuşi. S-a căsătorit târziu, la 37 de ani cu un prieten care îi stătuse aproape şi care o aşteptase ani de zile."

Asdar, marea ei dragoste a fost celebrul sculptor român Constantin Brâncuşi. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, fragment din „Brâncuşi – Amintiri şi exegeze” carte scrisă de Petre Pandrea.

Brâncuşi nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria ”a durat exact cât trebuia”!

Nu peste mult timp s-a căsătorit cu Clery Sachelarie, care avea un băiat cu prima soţie. Clery Sachelarie fusese bogat – moşier, magistrat şi patron de restaurant – dar îşi pierduse averea la pariurile curselor de cai.

Clery Sachelarie, boem şi nepăsător de ziua de mâine, a fermecat-o statornic pe Maria Tanase. Iubirea lor a durat 22 de ani, până când marea cântăreaţă, despre care s-a spus că este o Edith Piaf a românilor, s-a stins.

Lipsa unui copil, regret ce avea să o urmărească întreaga viaţă!

Începând cu anii ’40, face nenumărate opere de caritate, oferind bani saracilor cu multă generozitate. Le cumpăra haine, îi ducea la restaurant. La teatru, chema fetele în cabină şi le oferea din rochiile sale scumpe. În ultimul timp, fuma enorm.

Dorinţa de a avea un copil şi regretul de a nu putea deveni mamă nu au părăsit-o toată viaţa. În 1959, a înfiat faţa unor ţărani din comună Hodoni, de lângă Timişoara. Tânăra copilă avea 17 ani şi o chema Minodora Nemes. Fata de aceasta dulce fiinţa, Maria s-a ataşat enorm. S-a ocupat de educaţia ei şi de perfectarea studiilor superioare.

Începutul sfârşitului…

În mai 1963, celebra artistă afla că este bolnavă de cancer la plămânul drept. La 22 iunie, ora 14 a trecut în lumea umbrelor la Spitalul Fundeni.

Pe patul de moarte, rezemată pe o pernă cu petale de trandafir a cântat personalului medical cântecul Lung îi drumul Gorjului, din care redau câteva versuri : “Foaie verde a bobului / Lung îi drumul Gorjului / Dă-i mai lung al dorului / Ca la Gorj te duci şi vii / Dorul n-are căpătai / Marioara de la Gorj / Ia la neica vreo doi sloti / şi nu te iubi cu toţi / ţine-ţi, neica plata ta / Mie-mi place dragostea”.

Un milion de oameni au condus-o pe ultimul drum...