Rusia, declarație dezarmantă privind TEZAURUL ROMÂNESC: "Să-l caute istoricii, e treaba lor"

Problema rezervei de aur a României are o latură istorică importantă și îi revine în primul rând unei echipe bilaterale de istorici să se ocupe de această chestiune, a declarat Ministerul Afacerilor Externe rus, în urma afirmațiilor șefului Băncii Naționale a României că Moscova nu a înapoiat încă Bucureștiului rezerva de aur trimisă pentru a fi păstrată în siguranță în Imperiul Rus în urmă cu 100 de ani.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Problema rezervei de aur a României are o latură istorică importantă și îi revine în primul rând unei echipe bilaterale de istorici să se ocupe de această chestiune, a declarat Ministerul Afacerilor Externe rus, în urma afirmațiilor șefului Băncii Naționale a României că Moscova nu a înapoiat încă Bucureștiului rezerva de aur trimisă pentru a fi păstrată în siguranță în Imperiul Rus în urmă cu 100 de ani.

 În Primul Război Mondial, când România se confrunta cu riscul de a fi ocupată de armatele Triplei Alianțe, autoritățile de la București au decis să trimită principalele valori ale țării în Imperiul Rus, un aliat al Regatului României la acea vreme, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României Mugur Isărescu.

"Predarea rezervei de aur a României este confirmată de documente autentice, semnate de ambele părți (de guvernele român și rus), dar nu a fost încă returnată, chiar și după 100 de ani", a spus el. Potrivit arhivei BNR, tezaurul trimis la Moscova în 1916 a constat din 1.738 de lăzi conținând monede de aur și lingouri, precum și lădițe cu bijuterii ale reginei Maria a României. Alte 188 de cutii au fost trimise în 1917. Isărescu a spus că unele dintre obiectele de valoare s-au întors în România în 1935 și 1956, dar nu a existat un singur gram de aur.

Potrivit unor acorduri ruso-române, toate problemele istorice, inclusiv problema tezaurului românesc, au fost lăsate în afara tratatului politic privind relațiile de prietenie și cooperare semnat de Rusia și România în iulie 2003, reamintește MAE rus. În același timp, o comisie non-guvernamentală comună de istorici a fost formată pentru a desfășura activități de cercetare cuprinzătoare în relațiile ruso-române, inclusiv chestiunea rezervei de aur lipsă. Comisia și-a început activitatea în octombrie 2004. Directorul Institutului de Istorie Mondială al Academiei de Științe a Rusiei Aleksandr Ciubarian și membrul Academiei Române Ioan-Aurel Pop sunt copreședinții comisiei.

"Comisia s-a reunit de mai multe ori de atunci, alternativ la Moscova și București", a declarat MAE rus. "Ultima întâlnire a fost în stațiunea Sinaia din România. Partenerii au fost de acord să-și intensifice munca, inclusiv crearea unor grupuri mixte de experți pentru a studia documentele aferente recuperate din arhive".

Rezultatele intermediare ale acestei activități vor fi rezumate când comisia se va reuni din nou la Moscova în a doua jumătate a anului 2017, adaugă TASS. (sursa)