Satele în care bătrânii sunt nevoiţi să renunţe la medicamente pentru că nu au farmacii în apropiere. Localnicii se descurcă cum pot

În multe sate din România, farmaciile lipsesc cu desăvârșire, iar oamenii sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi doar pentru a-şi lua medicamentele de care au nevoie. În una din trei comune, localnicii fie se bazează pe rude sau vecinii care ajung în oraș, fie renunță pur și simplu la tratament, descurajați de distanțele mari şi costurile de transport. În timp ce marile orașe sunt pline de farmacii la fiecare colț de stradă, satele rămân uitate, iar soluțiile pentru această problemă par să fie doar un vis îndepărtat.

• IMAGINI EXCLUSIVE din Macedonia de Nord, după tragedia cu 59 de morţi: "Un Colectiv local". DETALII la Observator 16:00
• Sondaj AtlasIntel: Cât ar obține Nicușor Dan, George Simion, Anamaria Gavrilă, Crin Antonescu, Elena Lasconi și Victor Ponta în primul tur

"Mă balonam și nu puteam să mai mănânc pentru că vomitam". La cei 82 de ani, Elena duce pe umeri nu doar povara anilor, ci și a numeroaselor afecțiuni care o obligă să înghită zilnic un pumn de pastile. În fiecare lună merge la medicul de familie pentru rețeta de care depinde, însă farmacia de unde trebuie să procure medicamentele e mult prea departe. Cu pașii tot mai grei, pentru ea, distanța dintre sănătate și suferință se măsoară în kilometri imposibil de parcurs.

"De mers la farmacie? Nu putem, că e departe, e la Năeni. Când vine băiatul, mai dau și la poștăriță să îmi mai aducă. Nu avem cum să ne descurcăm, că nu are cine", povesteşte femeia.

Aceeași luptă zilnică o duc și locuitorii din satele Vârf şi Fințești, o așezare izolată, pierdută între dealuri, departe de centrul comunei Năeni din județul Buzău. Acolo se află singura farmacie din zonă – un punct vital, dar inaccesibil pentru mulți. "Se ajunge greu! Cine poate să se mai urce, merge la rată. Mai am noroc că mai vin copiii. Am băieții care mai îmi aduc". 

Localnicii se descurcă cum pot

Fără un transport public care să le vină în ajutor, localnicii sunt forțați să se descurce cum pot. Unii scot bani din buzunar pentru a plăti drumul până la farmacie, alții se bazează pe noroc și pe bunăvoința vecinilor sau a rudelor mai tinere. "Unii plătesc mașini de vin la domnul doctor ca să ia rețetele, ceilalți vin cu autobuzul, dimineața, și de plecat, pe jos", explică o farmacistă. 

În România există peste 9.000 de farmacii – un număr care, pe hârtie, pare mai mult decât suficient. Însă realitatea spune altceva: distribuția lor este un haos. În marile orașe, farmaciile se înșiră la fiecare colț de stradă, uneori una lângă alta, în timp ce, în multe sate și comune, nu există nici măcar o farmacie.