Sfatul de drept. Drepturile angajatului în caz de concediere
De cele mai multe ori, angajaţii sunt plătiţi ca să vină la muncă şi să-şi facă treaba. Sunt însă situaţii când angajatorul i-ar da de zece ori mai mult salariatului, doar ca să-l vadă plecat definitiv!
De Redactia Observator la 17.11.2018, 10:55
De cele mai multe ori, angajaţii sunt plătiţi ca să vină la muncă şi să-şi facă treaba. Sunt însă situaţii când angajatorul i-ar da de zece ori mai mult salariatului, doar ca să-l vadă plecat definitiv!
Costel Gâlcă, avocat: În contractul individual de muncă, unii angajaţi văd o singură clauză: salariul. Numai că pe lângă salariu mai sunt şi alte clauze. Fără îndoială că fiecare angajat trebuie să citească foarte bine , dacă nu vine la un avocat măcar să citească. La clauza de confidenţialitate, trebuie să fim foarte atenţi, să vedem ce avem voie să spunem şi ce nu. Clauzele de formare profesională trebuie să fie, la fel, foarte atent analizate pentru că, dacă eu lucrez 10 ani într-un loc şi nu am clauză de formare profesională, s-ar putea să ies mai rău decât am intrat. Spre exemplu, lucrez într-un anumit program , într-o companie de IT , ulterior programele s-au schimbat iar oamenii s-au trezit că nu ştiu să lucreze, au fost concediaţi. La fiecare doi ani de zile, angajatorul trebuie să-l trimită pe angajat la cursuri. Nu trebuie să spun că simplu fapt că am dobândit anumtie abilităţi înseamnă dezvoltarea mea profesională. Nu. Abilităţile dobândite prin practică sunt una, formarea profesională e alta. Angajatorii nu caută neapărat capcane, caută să plătească mai puţin pe forţa de muncă ceea ce nu e neapărat de blamat, e corect.
Cu toată prevenția și calitățile profesionale, când simțiți că vi se fac zile fripte la serviciu, s-ar putea să fie un semn că, vreți, nu vreți, un alt angajat-model este pregătit și așteaptă să vă ia locul. Până la urmă, poate că nu este un lucru așa de rău!
Costel Gâlcă, avocat: Când vine angajatorul şi spune ”ştii aş vrea să încetăm contractul” şi angajatul se sperie dintr-o dată, vai ce fac eu acuma că mă dau afară. Eu spun asta nu e o veste proastă, e o veste bună. Păi de ce? Pentru că asta înseamnă bani. Pachetul "de exit" reprezintă un pachet compensatoriu pe care angajaţii îl primesc în cazul în care sunt demişi înainte de încetarea contractului. Ca să poţi negocia un pachet de exit nu e suficient să vrem noi să plecăm. Cu cât dorinţa angajatorului de a scăpa de tine e mai mare, cu atât suma e şi mai mare pe care o vei primi, dar cu o singură condiţie: salariatul să fie foarte puternic. Din păcate, românii nu cer foarte mult. Eu îi spun teoria pumnului de orez. Eu nu aş calcula niciodată pachetul de exit în raport cu nevoile mele, ci în raport cu veniturile angajatorului meu. Am văzut pachete de exit de 3 salarii, de 50.000 de euro, de 100.000 euro, de 200.000 sau de 400.000 euro. Dacă până zilele trecute credeam că cel mai mare pachet este 2, 5 mil de euro acordat unui CEO, am aflat că cel mai mare este, în realitate, de 4,5 milioane de euro acordat unui CEO. Toate aceste sume vizează însă funcţii foarte înalte. Pentru middle management, am văzut pachete de la 100.000 euro până la 400.000 euro, iar pentru funcţiile de execuţie cele mai dese sunt pachetele de 3, 6 şi 12 salarii. Aceste negocieri durează foarte mult. Noi cerem, ei nu ne dau suma şi urmează o negociere foarte lungă, după care un exit foarte rapid. Deci răbdarea este un element important. Este un joc al nervilor, cine este mai tare, câştigă. Am avut salariaţi care au clacat. E un joc frumos, cred că cel mai frumos joc din dreptul muncii.
Și, da, puteți fi dat afară și după ce ați demisionat, dacă nu ați respectat condițiile privind preavizul din contract. Dacă ați fost demis deja și nu ați apucat să stați la masa înțelegerilor, puteți ataca decizia în instanță, iar judecătorul poate să anuleze concedierea și să dispună reîncadrarea în muncă sau plata unor daune morale. Pe latură juridică, procesul durează mai mult, iar cea mai mare sumă acordată în România a fost de 100 de mii de Euro. Se poate cere retroactiv și plata orelor suplimentare efectuate ori a zilelor de concediu nerespectate.
