Conserve de pate, duse la analize la laborator. Surprize la aflarea rezultatelor

Bacterii şi E-uri la conservă! Sunt rezultatele analizelor, după ce o echipă Observator a trimis în laborator mai multe tipuri de conserve de pate. În una dintre ele, specialiştii au găsit bacterii, iar alte două nu aveau suficiente proteine. Deşi pe etichetă ficatul e ingredientul principal, în realitate mai mult de jumătate din reţetă conţine soia, aditivi şi carne de slabă calitate.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Pate de pui, de porc, de gâscă sau de curcan  – orice, mai puțin de ficat. "Este cu ficat, nu de ficat. Nu este din ficat, ci are si ficat in compozitie", a declarat Alexandru Cirîc, director ICA. Toate sortimentele de pate pe care le-am cumpărat au pe etichetă peste 10, 15 ingrediente. În niciuna dintre conserve, compoziţia de ficat nu depăşeşte 20%. În rest, găsim alte tipuri de carne, mai ieftină, şi aditivi. De fapt, trei sferturi dintre conservele de pate de pe piata au în compoziţie E-uri.

Piața conservelor de carne ajunge la 100 de milioane de euro în România

Noi am dus la teste 6 conserve diferite de pate cu ficat, pe care le-am ales aleatoriu din mai multe supermarketuri. Prima probă, prima surpriză. "Un produs din cele sase a prezentat bombaj in cazul bacteriilor termofile. Asta inseamna ca in interior exista anumite bacterii. Fermenteaza in interior, lucru absolut anormal pentru o conserva, conserva trebuie sa fie stabila, cat si la conditii neprielnice de depozitare, de aceea este conserva", a declarat Alexandru Cirîc, director ICA. Mai ales pentru un copil, riscul e uriaș.

"Poate sa ajunga cu o infectie generalizata, cu sepsis, cu afectare multiorganica in terapie intensiva. Din pacate, sunt si cei care ajung la deces plecand de la o toxiinfectie alimentara, lucru pe care il vedem aproape zilnic, ca sa nu mai vorbesc de botulism, de riscul pe care il are in anumite situatii", a declarat Adrian Marinescu, medic infecţionist. Două dintre cele 6 conserve testate au mai puțină proteină decât cere legea. Conțin în schimb soia, făină, amidon de porumb sau zahăr.

"Un furt din buzunarul consumatorului. Pe eticheta ar trebui sa avem cat mai putine ingrediente si cat mai multa carne", a declarat Alexandru Cirîc, director ICA. "Pe aceasta eticheta avem 20 lasuta ficat de porc, doar atat avem ficat, restul e altceva. Mananci slanina si sorici, adica graisme saturata proteina naturala din soia, deci mananci soia, un aliment mult mai ieftin decat ficatul amidon din porumb faina alba, de ce am pune faina, stim de ce punem, ca sa ii dea consistenta tot laboratorul de chimie, stabilizatori, difosfati, trifosfati, agenti de ingrosare, arome, coloranti, conservanti, nitrit de sodiu, ingrediente care sa il faca sa reziste, să îi dea anumite aroma şi gust", a declarat Şerban Damian, nutriţionist.

"Este important ca tot ceea ce scrie pe etichetă să se regăsească şi în ambalajul produsului respectiv. În situatia in care se confirma, se aplica dispozitiile legale in vigoare. Practici comerciale înşelătoare pana la 50.000 de lei", a declarat Sebastian Hotcă, vicepreşedinte ANPC. În lipsa unor controale mai dese din partea autorităților, consumatorilor nu le rămâne decât să fie atenți la fiecare conservă. Nu doar la ce scrie pe etichetă. Piața conservelor de carne ajunge la 100 de milioane de euro în România, conform ultimelor estimări.