"Minunea lui Dumnezeu!" Comoara ascunsă a României: cum îşi bate statul joc de un loc istoric

Avem o minune de țară, dar cum o descoperim? Fără indicatoare, fără puncte de informare turistice, cetățile și peșterile Dobrogei rămân necunoscute, pentru că puţini găsesc calea către ele. Enisala, Histria, drumul șerpuit printre cele mai vechi roci din Europa - sunt doar câteva dintre destinațiile care uimesc deopotrivă prin peisaje fabuloase şi pustietate. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

"Din păcate, Dobrogea a contat pentru turismul românesc, de foarte multe decenii, numai prin litoralul pe care l-a promovat în permanenţă. Asta a făcut ca partea continentală a Dobrogei să rămână cumva în umbră şi aproape în uitare", spune Valentin Coman, ghid turistic. Descoperim cea mai spectaculoasă cetate din Dobrogea, Enisala, în inima provinciei, la mai bine de 100 de kilometri de Constanţa şi la doar 40 de kilometri de Tulcea. Impunătoarea fortăreață veghează, din vârful dealului calcaros poreclit Dealul Gras, Lacurile Razelm şi Babadag.

Enisala, cea mai spectaculoasă cetate din Dobrogea

Din zborul dronei, cetatea pare înconjurată de ape. O vezi din drumul principal, n-ai cum să o ratezi. Cu toate acestea, în timpul săptămânii, turiştii lipsesc cu desăvârşire. Un chioșc deschis la intrare pare singurul semn că o poţi vizita oricând. Plătim biletul de 10 lei, pășim în cetatea goală și ne minunăm de peisaje. "Istoricii cred că singurii interesaţi de ridicarea unei cetăţi orientată spre mare, aici, în nordul Dobrogei, erau negustorii genovezi care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi care deţineau atunci monopolul navigaţiei pe Marea Neagră", povesteşte Andreea Filip, reporter Observator.

"Este singura cetate medievală pe care o mai păstrează Dobrogea şi cea la care a ajuns şi Mircea cel Bătrân. El se semna domnitor al Ţării Româneşti şi despot al Dobrogei", explică Diana Slav, ghid turistic.

Atracţii turistice greu accesibile

Lăsăm Enisala în urmă. La 70 de kilometri spre Constanţa, fără vreun indicator sau vreun centru de informații pentru turiști, descoperim, pur întâmplător, unde drumul principal devine sinuos aidoma cursului unui pârâu printre stânci, un loc în care merită să faci popas. Nu există locuri de parcare, dar şoseaua nu e prea circulată şi oricum găseşti destule drumuri lăturalnice pe care să îţi laşi maşina. 

"Cheile Dobrogei sunt printre cele mai vechi formaţiuni de roci din Europa. Sub forma lor curbată, aceste minunate întâmplări inexplicabile ale naturii poartă o istorie de milioane de ani", arată Andreea Filip, reporter Observator. "Avem un record în Dobrogea, noi avem 70% din rocile pe care le studiază studenţii la Facultatea de Geologie", adaugă Diana Slav, ghid turistic.

Tainele istoriei, "adăpostite" în Peştera Casian

Periplul prin Dobrogea poate dura o zi întreagă pentru cei care nu cunosc zona, dar vor să descopere cele mai frumoase peisaje dintre Dunăre și Mare. Ne apropiem de următorul popas: pe o colină golaşă ne aşteaptă, mândră, Mănăstirea Casian. E printre cele mai tinere mănăstiri din Dobrogea, dar străjuieşte un loc de pelerinaj de o importanţă aparte. 

"Peştera denumită Peştera Casian, unde s-au descoperit inscripţii în chirilică, cruciuliţe incizate, monograma lui Hristos şi alte resturi de ceramică. Sfânt daco-roman născut pe la anul 360 în aceste locuri. Este sfânt pentru ambele biserici, şi Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă", povesteşte Ioan Bute, ieromonah.

De la mănăstire pornim spre grotă pe jos. Întregul drum este o provocare. Suișuri și coborâșuri și stâncă dură - un peisaj complet diferit de Dobrogea pe care o ştim, la malul mării. "De la mânăstire la peşteră am parcurs un drum de 10 minute, iar pentru a ajunge în grotă avem o altă scară metalică de 10 metri", spune Andreea Filip, reporter Observator. 

Reacţiile turiştilor: "Minunea lui Dumnezeu!"

Puţinii turişti pe care îi întâlneşti pe drum sunt vrăjiţi de ce au văzut. "Extraordinar e. Când vii de afară, nu-ţi dai seama, dar când cobori aici, minunea lui Dumnezeu. O frumuseţe! Zici că e Grădina Maicii Domnului!", mărturiseşte un turist. "Aici, temperatura este constantă şi vara şi iarna şi se presupune că este locul în care se adăposteau sihaştrii de altă dată", adaugă Andreea Filip, reporter Observator.

Nu ne putem încheia periplul prin Dobrogea fără să vizităm şi poate cel mai important obiectiv istoric al provinciei: străvechea cetate Histria, pe vremuri o metropolă mai importantă decât Tomisul. Zece lei e taxa de intrare. De banii ăştia vezi şi muzeul şi cum arăta o cetate veche de 2700 de ani, condusă democratic. O cetate care bătea propria monedă de argint, ce avea pe revers stema Histriei: un vultur cu un delfin în gheare. 

"Este o cetate care a fost locuită circa 1.300 de ani. În această perioadă multiseculară a traversat mai multe perioade istorice şi anume perioada greacă, romano-timpurie şi romano-bizantină", explică George Stan, muzeograf. "Histria şi-a pierdut importanţa în momentul în care s-a colmatat, s-a închis golful care avea ieşire la Marea Neagră şi a devenit Lacul Sinoe pe care îl ştim în zilele noastre", a precizat Diana Slav, ghid turistic.

Centre de informare de milioane de euro, majoritatea închise

Lăsăm istoria milenară în urmă şi revenim în timpurile noastre. Luăm la pas Constanţa, să încercăm să aflăm de ce obiective turistice atât de importante nu sunt vizitate de mai nimeni. Căutăm centrele de informare în care s-au investit milioane de euro. Sperăm să găsim măcar nişte pliante. "Majoritatea acelor puncte sunt închise. De altfel, au fost închise imediat ce programul a fost încheiat. N-au fost decât nişte posibilităţi de a se încasa nişte bani. Partea cu turiştii a fost uitată aproape imediat", spune Valentin Coman, ghid turistic.

"Cei care vin singuri, cu maşina personală, în excursii private, din păcate ei nu beneficiază de indicatoare în majoritatea cazurilor bine amplasate, care să-i îndrume corect. Sigur că mergem să vizităm o cetate, dar cum ar fi să sărim într-un picior pentru că vrem să mergem la toaletă, o toaletă pe care nu o avem sau, dacă o avem, este din secolul trecut", continuă Valentin Coman, ghid turistic.

Soluţii pentru turismul românesc

Soluţii? Păi dacă ne-ar păsa, le-am găsi. Sau ne-am putea inspira din vecini. "Păstrăm proporţiile, dar putem să comparăm Dobrogea cu Budapesta. La Budapesta există un card sau un bilet, dacă vreţi, universal pe care turiştii şi-l iau şi pot să viziteze absolut tot ceea ce îşi doresc. Sigur că nu o să meargă peste tot, dar dacă plăteşti un bilet şi ai zece atracţii, vei merge la şase cel puţin", este de părere Valentin Coman, ghid turistic.

Până atunci, turismul în Dobrogea Continentală pare să se ghideze după tristul slogan "doi lei dai, doi lei face".