Ţara din UE în care primeşti banii înapoi pe bilet dacă trenul întârzie 30 de minute. De ce în România nu se poate: "Problemele nu se pot rezolva peste noapte"

În România sunt oameni care s-au mulţumit să vină la serviciu doar ca să semneze condica. Aşa se explică de ce sistemul feroviar de la noi a ajuns un dezastru, ne spun chiar oficiali din domeniu. Oriunde am merge în Europa, cu trenul, vedem cum alţii au făcut reforme spectaculoase, cu bani de la Bruxelles. În Spania, trenurile merg şi cu 300 de km pe oră, iar dacă întârzie 30 de minute primeşti banii de bilet înapoi. În Polonia, gările vechi au fost toate renovate şi unele - transformate în mall-uri.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Gara Sants din Barcelona este unul dintre cele mai importante puncte feroviare din Spania. De fapt, este a doua gara dupa Madrid, Atocha, cu 48 de milioane de calatori anual. dupa aderarea la uniunea europeana infrastructura ferovara din spania s-a dezvoltat uimitor, devenind un model pt celelalte tari. plecam astazi de la Barcelona la Madrid cu trenul. E o distantă de peste 500 de kilometri. Cam cat de la Constanta la Suceava. In Romania ne ia cam 10 ore să ajungem la destinatie. In Spania, 2 ore si un pic.

De ce nu se poate şi în România

Dacă un tren întârzie mai mult de 15 minute, primești înapoi jumătate din valoarea biletului. La 30 de minute întârziere, ți se rambursează prețul întreg. O reţea imensă, în care s-au investit si inca se investesc foarte bani mulţi. Si de la guvern, si de la uniunea europeană. Pentru că dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost, pentru autorităţi, mai mult decât o promisiune electorală.  

La fel cum s-a intamplat si in Cehia unde sume imense s-au investit in modernizarea sistemului feroviar destul de ruginit si invechit in anii '90. Dar cu o traditie foarte buna, la fel ca si in Romania. De altfel, unii va mai amintiti ca in anii '70, pe timp de vara, circula trenul mamaia, pe ruta praga mangalia si retur. Astazi nu mai exista trenul. În schimb reteaua feroviara a Cehiei a devenit una dintre cele mai moderne din Uniunea Europeana si e in continua expansiune.   

Suntem într-o gară oarecare din zona Moravia de Sud, unde s-au făcut cele mai mari investiţii cu fonduri europene - 223 de milioane de euro. S-au schimbat reţele, garnituri de tren, s-au modernizat clădirile. Astăzi, doar în Moravia circulă cu trenul în jur de 22 de milioane de oameni anual, ceva mai mult decât populaţia României. E doar una dintre zecile de gări din Polonia modernizate cu fonduri europene. O mică parte dintr-o poveste de mare succes a acestei părţi din Europa în care s-a investit enorm - peste 20 de miliarde de euro. "In Cracovia foarte mult s-a realizat pentru strazi pentru trenuri. Cai ferate. da. Gara este fabuloasa dar sunt si mai multe cai ferate realizate chiar in centrul cracoviei pentru niste trenuri metropolitane sa zicem, un fel de RER parizien", a declarat Jan Machowski, purtător de cuvânt Primăria Cracovia.

Polonia a folosit cele mai bune modele de bună practică din Europa şi le-a adaptat la realitatea din teren. Dar şi la dorinţele cetăţenilor. În perioada de preaderare la Uniunea Europeană s-au făcut sondaje de opinie printre locuitori pentru ca politicienii să afle ce şi-ar dori aceştia să se schimbe în oraşul sau în ţara lor. Iar, mai departe, policienii să ştie ce să ceară când vor ajunge la Bruxelles. Ori în biroul de la primărie. E viteza medie cu care circulă trenurile din Polonia. De două ori şi jumătate mai mult decât la noi.

"Astea o sa le avem si noi, cand o sa vina aceste trenuri noi, aceleasi performante o sa. Este momentul cel mai dificil in viata implementarii acestor proiecte, este momentul in care s-a acumulat foarte multa neincredere, foarte multa asteptare, dar problemele nu se pot rezolva peste noapte", a declarat Ştefan Roşeanu, Autoritatea pentru Reformă feroviară. Nimeni nu cere asta. Nici Polonia nu si-a dezvoltat infrastructura feroviara peste noapte, ci in cei 20 de ani de cand a intrat in Uniune. Ei au reabilitat peste 1.600 de km de cale ferata. Noi, 120. Ei, au reformat tot sistemul şi au redus cât de mult posibil birocraţia. "Suntem printre cei mai birocratizati in ceea ce priveste fondruile europene. În timp ce in Romania avem metri cubi de documente, in alte tari, cum este de pilda Polonia, avem mult mai putine acte, formalitatile sunt mult mai reduse. Este exemplul dureros, al esecurilor repetate ale Romaniei in ceea ce priveste infrastructura mare. Proiectele mari pe fonduri europene, intarzieri repetate iar in cazul zonei feroviare chiar esecuri majore si pierderea de bani", a declarat Iulian Stănescu, sociolog.

"Ne lipseşte în primul rând voinţa politică, în al doilea rând competenţa administrativă şi din păcate suntem foarte sus în topurile de corupţie, asta este un cocktail care ne a împiedicat până acum să fim în acelaşi ritm cu alte ţări care au scăpat de comunism înaintea noastră cu puţin sau în acelaşi timp cu noi", a declarat Vlad Gheorghe, europarlamentar. "Cred că toate companiile din subordinea Ministerului Transporturilor trebuie să intre într-o reorganizare și să avem o eficiență mai mare. Ce îmi doresc eu de la CFR Călători - servicii mai bune pentru români", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.

"Din pacate Căile Ferate Române nu a stiut sa isi gaseasca impulsul din N motive. Şi din motive ale unor persoane fizice in sine, si din motive de sistem, ca avem bani, ca nu avem bani, nu a stiut sa isi gaseasca suflul asa cum si-a gasit Polonia. Cartita este cea care distruge. Sunt oameni care s-au multumit sa vina la servici si semnand condica pentru 8 ore au considerat ca si-au facut treaba", a declarat Ştefan Roşeanu, Autoritatea pentru Reformă feroviară. Iar asta e valabil, din păcate, în mai multe domenii. Săptămâna viitoare vedeţi ce s-a intamplat dupa ce Europa si-a deschis portile si pentru forta de munca de la noi. Intr-un nou episod Alege ce urmeaza.