Alegeri în Olanda: peste 1000 de candidaţi se luptă pentru cele 150 de mandate în Parlament

Cu 28 de partide şi 1.114 candidaţi pentru 150 de mandate în camera inferioară a Parlamentului, politica olandeză îi poate zăpăci chiar şi pe cei mai ageri la minte: în această ţară a coaliţiilor, chiar şi partidele cele mai mici, uneori insolite, pot face să încline balanţa într-o parte sau într-alta, comentează AFP, care face o trecere în revistă a principalelor partide şi candidaţi la alegerile legislative din 15 martie.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Cu 28 de partide şi 1.114 candidaţi pentru 150 de mandate în camera inferioară a Parlamentului, politica olandeză îi poate zăpăci chiar şi pe cei mai ageri la minte: în această ţară a coaliţiilor, chiar şi partidele cele mai mici, uneori insolite, pot face să încline balanţa într-o parte sau într-alta, comentează AFP, care face o trecere în revistă a principalelor partide şi candidaţi la alegerile legislative din 15 martie.

Liberalii (VVD) lui Mark Rutte

Condus de premierul Mark Rutte, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), fondat în 1948, se află la putere din 2010. Primul guvern al lui Mark Rutte a fost susţinut în parlament de către partidul lui Geert Wilders (PVV, extrema dreaptă). În timpul campaniei electorale, VVD s-a poziţionat drept partidul statu quo-ului şi drept singura opţiune serioasă la PVV, invitându-i pe 'cei care nu respectă valorile' ţării să o părăsească. Sloganul lui Rutte: 'La acţiune. Normal'. Potrivit sondajelor de opinie, VVD se clasează pe primul loc în opţiunile alegătorilor, fiind creditat cu 24-28 de mandate.

Extrema dreaptă (PVV) condusă de Geert Wilders

Fondat în 2006 de deputatul Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV, de extrema dreaptă) a dominat sondajele de opinie timp de luni bune, însă recent s-a clasat pe locul doi în intenţiile de vot. Oficial, PVV este o 'asociaţie' cu un singur membru, Geert Wilders. Celelalte partide au promis să nu formeze guvernul cu PVV. Sloganul PVV: 'Olanda din nou a noastră'. PVV promite 'să dezislamizeze' Olanda, să interzică Coranul şi ca Olanda să părăsească Uniunea Europeană. În sondaje se clasează pe locul doi, fiind creditat cu 21-25 de mandate.

Creştin-democraţii (CDA) lui Sybrand Buma

Formaţiunea Apelul creştin-democrat (CDA), fondată în 1980, a dominat multă vreme politica olandeză. CDA, al cărui slogan este 'O alegere pentru o Olandă mai bună', se concentrează pe tradiţii, familie şi sănătate. Ocupă locul trei în sondaje, fiind creditat să obţină între 18 şi 20 de mandate.

Social-liberalii (D66) lui Alexander Pechtold

Partidul Democraţi 66 (social-liberali), fondat în 1966. Sloganul: 'Mai puternici împreună, şanse pentru toţi'. În timpul campaniei, partidul a pus accentul pe teme precum educaţia şi locurile de muncă. Se situează pe locul patru în sondaje, fiind creditat cu 18-19 mandate.

Verzii (GroenLinks) lui Jesse Klaver

Fondat în 1990, partidul 'Verzii de Stânga' este condus de Jesse Klaver, în vârstă de 30 de ani. GroenLinks este din ce în ce mai popular, mai ales în rândul tinerilor. Sloganul formaţiunii este 'A sosit timpul schimbării'. În timpul campaniei, GroenLinks a abordat teme precum solidaritatea modernă, mediul şi lupta împotriva inegalităţii în ceea ce priveşte remuneraţia. În sondaje se clasează pe poziţia a cincea şi este creditat cu 15-17 mandate.

Socialiştii (SP) lui Emile Roemer

Partidul Socialist (SP), anti-UE, a fost fondat în 1972. Sub sloganul 'Preluaţi puterea', PS declară că luptă împotriva sărăciei, pentru desfiinţarea Comisiei Europene şi creşterea salariului minim. Pe locul şase în sondaje, partidul este creditat cu obţinerea a 13-15 mandate.

Laburiştii (PvdA) lui Lodwijk Asscher

Fondat în 1946, Partidul Laburist (PvdA) se află la putere, împreună cu VVD, din 2012. Sloganul partidului este 'O societate unită'. Partidul pledează pentru crearea de locuri de muncă, locuinţe de calitate şi sănătate. Formaţiunea încearcă să se repoziţioneze la stânga, dar suferă de lipsă de credibilitate după ani de guvernare. În sondaje se află pe locul al şaptelea, fiind creditată cu 11-13 mandate.

Printre alţii, se numără şi:

- Două partide creştine: SGP (reformaţi), creditaţi cu 3-5 mandate, antiavort şi antieutanasiere şi Uniunea Creştină, creditată cu 5-7 mandate.

- 50+, partidul celor de peste 50 de ani, creditat cu 4-6 mandate.

- Partidul pentru Animale, care militează pentru drepturile necuvântătoarelor, este creditat cu 4-6 mandate.

- Denk, care se prezintă drept partidul imigranţilor pentru imigranţi, intenţionează să creeze 'un registru al rasismului' şi este creditat cu 0-2 mandate.

- Niet Stemmers, partidul celor care nu votează, promite să nu voteze niciodată în Parlament.

   - Forumul pentru Democraţie, fondat de unul dintre iniţiatorii referendumului pe tema tratatului de asociere între UE şi Ucraina.

- Partidul Iisus Trăieşte este un partid care promite 'să nu boteze vinul cu apă' şi care 'se bate pentru o societate având la temelie dragostea'.

- Artikel 1, fondat de fosta prezentatoare de televiziune Sylvana Simons, femeie de culoare care este adesea ţinta mesajelor şi filmelor video cu caracter rasist. 

Parlamentul olandez este compus din două camere. Senatul, sau prima cameră (Eerste Kamer) are o importanţă mai mică, reprezentanţii acesteia fiind aleşi prin vot indirect de către parlamentele provinciale. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani.

Sursa: Agerpres