Aliata lui Macron, Yael Braun-Pivet, realeasă preşedinta Adunării Naţionale franceze. Stânga, învinsă

Cei 577 de deputați francezi au ales-o, joi, în sesiunea inaugurală, președintă pe Yaël Braun-Pivet, deputată din tabăra macronistă Ensemble care conducea această cameră parlamentară şi înainte să fie dizolvată de președintele Emmanuel Macron.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Macronista Yaël Braun-Pivet a fost realeasă miercuri preşedinta Adunării Naţionale, perspectivele stângii de a accede la putere, totuşi principalul grup din camera inferioară a parlamentului francez, fiind în scădere, relatează AFP.

Tabăra preşedintelui francez Emmanuel Macron a pierdut majoritatea în Adunare după decizia sa surprinzătoare de dizolvare în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice, decizie urmată de alegeri legislative care au împărţit camera inferioară în trei blocuri, toate departe de a deţine o majoritate absolută.

Stânga, învinsă

După aproape şase ore de suspans, Yaël Braun-Pivet a fost în cele din urmă creditată cu 220 de voturi, faţă de 207 cât a întrunit comunistul André Chassaigne, candidatul Noului Front Popular (stânga), şi 141 pentru Sébastien Chenu, de la Partidul Rassemblement national (RN, extrema dreaptă). Preşedintele Emmanuel Macron a felicitat-o pe Yaël Braun-Pivet pentru realegerea sa, salutând "responsabilitatea sa republicană".

Macron insistă ca viitoarea coaliţie de guvernare să fie alcătuită numai din partide mainstream cu valori "republicane", termen prin care se înţelege de obicei excluderea partidelor de extremă dreapta şi extremă stânga, aceasta din urmă regăsindu-se totuşi în Noul Front Popular (NFP), cum este cazul partidului "Franţa Nesupusă" (France Insoumise) condus de Jean-Luc Mélenchon.

Emmanuel Macron a îndemnat la negocieri pentru stabilirea unor "compromisuri cu calm şi respect" între coaliţia sa centristă, în care rolul principal îl are partidul său liberal "Renaşterea" (Renaissance-RE), şi coaliţia stângii, dar impasul politic se menţine.

Macron a acceptat marţi demisia guvernului, care va gestiona ca interimar afacerile curente

Macron a acceptat marţi demisia guvernului premierului Gabriel Attal, după eşecul acestuia de a obţine o majoritate pentru coaliţia pro-prezidenţială la alegerile legislative anticipate, a anunţat Palatul Elysee într-un comunicat citat de AFP. Acest guvern va fi în perioada următoare interimar şi va asigura "gestionarea afacerilor curente până la numirea unui nou guvern", se arată în comunicatul preşedinţiei franceze, în contextul în care Franţa va găzdui în săptămânile următoare Jocurile Olimpice de vară.

"Pentru ca această perioadă să se încheie cât mai repede posibil, revine forţelor republicane să lucreze împreună pentru a construi o majoritate", adaugă Palatul Elysee, reluând astfel apelul lui Macron către partidele pro-europene, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, să formeze o majoritate solidă în noua cameră a legislativului rezultată în urma alegerilor anticipate care au condus la un impas în care niciunul dintre cele trei blocuri politice profund divergente nu a obţinut majoritatea.

Emmanuel Macron a convocat alegerile legislative anticipate după înfrângerea severă suferită la alegerile europarlamentare de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement National - RN) condusă de Marine Le Pen şi Jordan Bardella.

Deşi Macron şi aliaţii săi se temeau cel mai mult de o victorie a RN şi la scrutinul legislativ, aceasta nu s-a produs, în mare măsură datorită sistemului electoral cu vot majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale. Astfel, în turul doi, în care s-au putut califica cel mult trei candidaţi pe circumscripţie, candidaţii formaţiunii de extremă dreapta RN au putut fi în multe cazuri izolaţi prin retragerea candidatului uneia dintre celelalte două alianţe, respectiv alianţa pro-prezidenţială "Împreună pentru Republică'' (Ensemble pour la République) şi coaliţia de stânga Noul Front Popular (NFP).

Macron vrea ca viitoarea coaliţie de guvernare să fie alcătuită numai din partide mainstream

Victoria RN a fost în acest mod evitată, în schimb pe primul loc s-a clasat surprinzător NFP, alianţă formată dintr-un amalgam de formaţiuni în care se regăsesc socialişti, comunişti sau ecologişti, urmată de alianţa pro-prezidenţială şi de extrema dreaptă.

Divergenţele şi diviziunile din interiorul alianţei de stânga constituite în grabă nu au întârziat să apară după scrutinul legislativ, partidele ce compun această alianţă nereuşind încă să cadă de acord asupra unei propuneri pentru postul de prim-ministru, convenind în schimb asupra unei candidaturi comune pentru postul de preşedinte al camerei inferioare a parlamentului, în persoana lui Oliver Faure, liderul Partidului Socialist.

Complicând şi mai mult lucrurile, Macron insistă ca viitoarea coaliţie de guvernare să fie alcătuită numai din partide mainstream cu valori "republicane", termen prin care se înţelege de obicei excluderea partidelor de extremă dreapta şi extremă stânga, aceasta din urmă regăsindu-se totuşi în Noul Front Popular (NFP), cum este cazul partidului "Franţa Nesupusă" (France Insoumise) condus de Jean-Luc Mélenchon.

Emmanuel Macron a îndemnat la negocieri pentru stabilirea unor "compromisuri cu calm şi respect" între coaliţia sa centristă, în care rolul principal îl are partidul său liberal "Renaşterea" (Renaissance-RE), şi coaliţia stângii, dar impasul politic se menţine.