America lui Trump este aliata lui Putin: "Alianța transatlantică s-a încheiat" - Politico

După doar șapte zile de intervenții prezidențiale în conflictul dintre Rusia și Ucraina, Donald Trump a stârnit reacții puternice în Europa, punând sub semnul întrebării solidaritatea transatlantică care a fost fundamentul securității europene din 1945. Declarațiile controversate ale preşedintelui republican, inclusiv acuzațiile că Ucraina ar fi "început" războiul cu Rusia și numirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski drept "dictator", au șocat chiar și cei mai fideli aliați ai Americii în regiune.

• România a traversat cea mai geroasă dimineaţă din această iarnă. În unele zone, minimele au coborât până spre - 23 de grade Celsius

Europa și Ucraina încep să realizeze cât de puțin le pasă Statelor Unite, pe măsură ce Donald Trump ia partea celui mai mare dușman al lor. Războiul forțează oamenii să aleagă o tabără, iar preşedintele american, pentru mulți din Europa, pare să-l aleagă pe Vladimir Putin, scrie Politico.

Șapte zile de intervenții prezidențiale în conflictul dintre Rusia și Ucraina au transformat în realitate coșmarurile ucrainenilor și ale multor aliați ai lor, răsturnând relația transatlantică care a susținut securitatea europeană din 1945 până în prezent.

Politicienii europeni încep să înțeleagă cât de mult s-a schimbat lumea lor: acum trebuie să facă față unei Americi care este, în cel mai bun caz, sceptică și, în cel mai rău caz, ostilă față de vechea ordine pe care o reprezintă Europa.

Dacă mai existau îndoieli cu privire la disponibilitatea lui Trump de a-și face dușmani în Europa, acestea au fost spulberate marți seară, când a acuzat Ucraina că a "început" războiul cu Rusia. O astfel de sfidare a realității invaziei lui Putin, care a avut loc acum trei ani, i-a șocat chiar și pe cei mai loiali prieteni ai Americii din regiune.

"Alianța transatlantică s-a încheiat"

„Doamne!”, a exclamat un oficial al guvernului britanic, reacționând în privat la comentariile președintelui. „Avem acum o alianță între un președinte rus care vrea să distrugă Europa și un președinte american care, de asemenea, vrea să distrugă Europa”, a observat un diplomat european, refuzând să fie identificat. „Alianța transatlantică s-a încheiat.”

După aproape trei ani de sprijin constant pentru rezistența Ucrainei sub președinția lui Joe Biden, noul lider de la Casa Albă repetă retorica lui Putin. Într-un nou atac lansat miercuri, l-a numit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski un "dictator" pentru că nu a organizat alegeri și a recunoscut că nu îi pasă prea mult de rezultatul războiului. 

"Acest război este mult mai important pentru Europa decât este pentru noi", a scris Trump pe rețelele sociale. "Avem un ocean mare și frumos care ne separă" . Aceste declarații sunt devastatoare pentru europeni, dar sunt în concordanță cu ostilitatea pe care Trump a manifestat-o față de continent de când a revenit la putere.

În prima sa lună de mandat, Trump și echipa sa au anunțat tarife comerciale, au atacat în repetate rânduri UE ca instituție, au trădat Ucraina înainte de începerea negocierilor de pace, au renunțat la angajamentele istorice ale Americii față de securitatea europeană și l-au reintegrat pe Putin pe scena internațională. La Bruxelles, unii diplomați discută deschis despre o idee care altădată ar fi fost de neconceput: actuala conducere a SUA pare să găsească un teren comun cu Rusia pentru a distruge Uniunea Europeană.

În timpul primei runde de discuții între delegațiile americane și ruse din Arabia Saudită, marți, cele două părți au discutat despre "puncte de conflict" din relația lor, inclusiv sancțiunile impuse Moscovei ca răspuns la războiul ilegal. Au vorbit și despre posibile oportunități de cooperare energetică și investiții, în timp ce UE a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

O nouă realitate se conturează la Bruxelles

Noua realitate devine tot mai clară la Bruxelles: SUA pur și simplu nu mai sunt de partea noastră. Partidele politice pro-europene din Parlamentul European au emis o declarație comună în care recunosc amploarea crizei cu care se confruntă.

Liderii Partidului Popular European de centru-dreapta, ai Socialiștilor și Democraților, ai grupului liberal Renew Europe și ai Verzilor au declarat că "Europa nu se mai poate baza pe Statele Unite pentru a apăra valorile și interesele noastre comune". Țările europene trebuie acum să acționeze urgent pentru a-și asigura propria apărare, printr-o creștere a cheltuielilor militare și printr-un sprijin mai mare pentru Ucraina, se arată în declarație.

"Securitatea Ucrainei este securitatea Europei", au spus partidele. "Uniunea Europeană și statele sale membre nu au de ales decât să ia măsuri imediate, alături de NATO și de aliații non-UE cu viziuni similare, pentru a investi într-o arhitectură europeană de securitate și apărare mai eficientă și mai integrată".

Nu toată lumea este pregătită să accepte această nouă realitate, scriu jurnaliştii de la Politico. În alte părți, în special în rândul partidelor al căror discurs este mai apropiat de cel al lui Trump, cum ar fi cel al premierului Italiei, Giorgia Meloni, au existat dezacorduri. Un purtător de cuvânt al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care include partidul Frații Italiei condus de Meloni, a explicat de ce nu a semnat declarația comună: "Nu am fost pe deplin mulțumiți de formularea evaluării asupra Statelor Unite din text … Acum este momentul pentru un dialog calm și echilibrat, axat pe soluții pragmatice".

În Marea Britanie, fostul prim-ministru Boris Johnson, aflat în contact constant cu Trump, a insistat că Europa reacționează exagerat. "Declarațiile lui Trump nu sunt menite să fie exacte din punct de vedere istoric, ci să șocheze europenii și să îi împingă la acțiune", a spus el. Un oficial polonez de rang înalt a susținut că Trump nu dorește să părăsească NATO sau să divizeze Europa. "El vrea ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pentru a întări NATO", a spus oficialul.

Dar chiar dacă multe dintre comentariile lui Trump sunt doar poziționări pentru negocieri, ce anume se negociază? În beneficiul cui? Și cine resimte cea mai mare presiune în urma acestora Deocamdată, Ucraina și Europa nu sunt nici măcar la masa negocierilor și resimt tensiunea, în timp ce presa din Rusia jubilează.

"Nimic nu ne va opri pentru că suntem americani"

Un semn al deteriorării relațiilor dintre SUA și UE este că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a reușit să aibă nici măcar o convorbire cu Trump în prima sa lună de mandat. A avut, totuși, o întâlnire cu vicepreședintele JD Vance la Paris, dar acesta nu i-a dat niciun avertisment că Trump urma să inițieze discuții cu Putin a doua zi.

La Kiev, Zelenski a încercat să exploateze instinctele comerciale ale lui Trump, oferind SUA acces la resursele minerale esențiale ale Ucrainei, cum ar fi litiul, în schimbul unui sprijin militar constant. Totuși, această strategie pare să fi eșuat, Trump cerând acum acces la aceste resurse ca o formă de plată pentru ajutorul deja acordat de SUA.

Republicanul a propus deja folosirea forței militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu danez bogat în resurse minerale și cu o poziționare strategică în Arctica. Această propunere sugerează posibilitatea unui conflict armat între două state fondatoare ale NATO. 

Cel de-al doilea mandat al lui Trump a început abia acum o lună. În discursul său inaugural din 20 ianuarie, el a afirmat că Statele Unite vor deveni „o națiune în expansiune” ce „își va extinde din nou teritoriul”. „Nimic nu ne va opri pentru că suntem americani”, a declarat Trump. „Viitorul este al nostru și epoca noastră de aur abia începe.”