Analiză BBC: Se pregătește Rusia de război cu Ucraina?

“Zdrăngănit de săbii” sau pregătiri de război? Kievul şi Occidentul acuză Moscova şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei de intensificarea ostilităţilor. Rusia dă asigurări că trupele aduse la granița estică a Ucrainei nu ameninţă pe nimeni şi acuză Kievul de această intensificare a confruntărilor armate pe front. Schimburi de replici dure şi o multiplicare a confruntărilor armate, anul acesta, cu separatiştii proruşi au pus capăt unui armistiţiu care a fost relativ respectat în a doua jumătate a lui 2020. Observatori şi diplomaţi se tem de o escaladare a conflictului armat care a izbucnit în 2014 în estul Ucrainei, în contextul în care Kievul anunţă în ultima perioadă pierderi umane aproape zilnic. Uniunea Europeană şi-a reiterat susţinerea ”de nezdruncinat” a Ucrainei. Statele Unite s-au declarat, la rândul lor, pregătite să intervină în cazul unei ”potenţiale crize iminente”.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

• Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19, Antena 1

Mai multe voci și-au exprimat îngrijorarea cu privire la mișcări militare rusești către granița estică a Ucrainei și în Crimeea. Kremlinul nu a dat detalii, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, declarând doar că deplasarea trupelor pe teritoriul rus este o „problemă de politică internă”, scrie BBC.

Surse din Ucraina au declarat pentru BBC că Rusia ar fi comasat peste 40.000 de militari la frontiera de est a Ucraina şi ar fi mobilizat numeroşi combatanţi în Peninsula ucrainează Crimeea, anexată în 2014. 

Analiștii politici spun că o invazie este puțin probabilă. Însă, infiltrarea forțelor speciale ruse fără însemne, poreclite „omuleți verzi”, este varianta cea mai plauzibilă.

Vorbind la sediul NATO al Bruxelles, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat că Rusia „amenință în mod deschis Ucraina cu războiul”. Dar, spre deosebire de 2014, a adăugat, „Rusia nu va mai putea lua pe nimeni prin surprindere”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a încercat - fără succes - să discute cu Putin despre aceste tensiuni recente, declară luni, pentru Reuters, o purtătoare de cuvânt a preşedinţiei ucrainene, Iulia Mendel.

Cabinetul preşedintelui a cerut, bineînţeles, să discute cu Vladimir Putin. Nu am primit încă un răspuns şi sperăm puternic că nu este un refuz al unui dialog”, a subliniat ea.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declară însă că nu a fost informat despre un asemenea demers ”în ultimele zile”.

Întrebat dacă Putin are să-i transmită ceva lui Zelenski, Peskov a declarat că speră ca la Kiev să prevaleze ”înţelepciunea politică” în vederea dezamorsării şi evitării unui eventual conflict.

"Război hibrid"

De la prăbușirea comunismului în 1991, trupele ruse au intervenit în conflicte în mai multe zone ale fostei Uniuni Sovietice, în special în Cecenia și alte părți ale Caucazului. În aprilie 2014, imediat după anexarea Crimeii de către Rusia, separatiștii prorusi au confiscat o mare parte din regiunile Donetsk și Luhansk din estul Ucrainei.

Zona de conflict, cunoscută drept "Donbas", este în principal rusofonă, iar acum mulți dintre rezidenții săi au pașapoarte rusești. Vladimir Putin spune că Rusia va apăra cetățenii ruși din străinătate, dacă vor fi expuși riscului.

Utilizarea de către Rusia a forțelor speciale GRU, a războiului cibernetic și a propagandei este cunoscută sub numele de „război hibrid”. 

Peste 13.000 de oameni au fost uciși în conflict, începând cu 2014. Ucraina susține că 26 din soldații săi au murit în Donbas, în acest an, față de 50 în 2020. Separații spun că și ei au înregistrat 20 de decese.

Care sunt factorii care exacerbează tensiunile dintre Rusia și Ucraina

În februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a impus sancțiuni lui Viktor Medvedchuk, un puternic oligarh ucrainean și prieten al președintelui rus Vladimir Putin. Ucraina a interzis, de asemenea, transmisiile a trei posturi TV pro-ruse.

Totodată, Acordul de pace de la Minsk convenit în 2015 este departe de a fi îndeplinit. De exemplu, nu există încă aranjamente pentru alegeri monitorizate independent în regiunile separatiste.

În conflictele anterioare, care au avut loc în imediata apropiere, potrivit Moscovei, Rusia a trimis trupe „pentru menținerea păcii”, care au și rămas în teritoriile respective. S-a întâmplat în Moldova și Osetia de Sud, de exemplu. Analistul politic James Sherr spune că o astfel de situație s-ar putea întâmpla din nou și cu Ucraina. 

Există voci care speculează că președintele rus Vladimir Putin dorește să-l testeze pe lideruld e la Casa Albă, Joe Biden, care a adoptat o poziție mai dură față de Rusia față de predecesorul său, Donald Trump.

O astfel de mișcare îi servește lui Putin în contextul alegerilor parlamentare din septembrie. Scenariul în care Kremlinul „apără rușii în Ucraina" ar putea atrage foarte mulți alegători și ar mai putea rezolva o problemă cu care se confruntă președintele rus: popularitatea criticului său Alexei Navalnîi. 

Este Ucraina protejată de NATO?

Ucraina nu este membră NATO, însă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord păstrează relații strânse cu statul din Europa de Est, care a primit arme occidentale, inclusiv rachete antitanc US Javelin. 

Președintele Volodimir Zelenski a cerut NATO să grăbească procesul de aderare al Ucrainei, alături de celelalte 30 de state membre, însă conflictul cu Rusia face ca acest lucru să fie dificil.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că „cele 30 de state membre trebuie să decidă când este pregătită Ucraina pentru aderarea la NATO”.

”NATO este alături de Ucraina” şi ”nu este vorba despre simple vorbe”, dă asigurări Stoltenberg, care îndeamnă Rusia ”să-şi înceteze provocările”, potrivit Euronews. 

”Consolidarea militară considerabilă a Rusiei este nejustificată, inexplicabilă şi profund îngrijorătoare. Rusia trebuie să pună capăt consolidării militare în Ucraina şi în jurul Ucrainei, să-şi înceteze provocările şi să înceteze orice escaladare imediat”, a avertizat Stoltenberg.

”Ucraina nu vrea războiul. Noi nu preconizăm vreo ofensivă sau escaladare. Ucraina se consacră mijloacelor diplomatice şi politice de soluţionare a conflictului” din Donbas, a declarat, la rândul său, Kuleba.