Analiză Iulian Chifu: Rezultatul referendumului din Moldova este cel puțin dezamăgitor și neanticipat. Viitorul nu este deloc optimist

Analistul politic Iulian Chifu a comentat într-un editorial pentru deschide.md rezultalele alegerilor prezindenţiale din Republica Moldova şi ale referendumului pentru înscrierea aderării la UE în Constituția ţarii. Potrivit lui Iulian Chifu, rezultatul referendumului este cel puțin dezamăgitor și neanticipat de niciun sondaj de opinie. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Redăm mai jos editorialul semnat de Iulian Chifu: La Chișinău, dificila rupere de Imperiu

Duminică, 20 octombrie, a avut loc primul tur de scrutinal alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumul Constituțional pentru înscrierea în Constituția Republicii Moldova a drumului european. Prezența la vot a fost copleșitoare: peste 50% și la referendum, și la votul prezidențialelor. 1.560.000 voturi la Președinție, 51,61%, și aproape 50% la referendum.

Nivelul prezenței la vot a fost apropiat de cele mai bune prezențe față de acum 4 ani. Deci, legitimitatea votului este relevantă, chiar dacă sursa acestei efervescențe la vot este discutabilă și o vedem în rezultatele înregistrate, comparativ cu sondajele de opinie de pe toată perioada campaniei electorale. 

Totuși, rezultatul referendumului pentru înscrierea în Constituția Republicii Moldova a aderării la UE a fost cel puțin dezamăgitor și neanticipat. Dincolo de rezultatul efectiv, atâtea voturi împotrivă nu reieșeau în nici un sondaj de opinie, chiar dacă era cunoscută formula de scheme de plată pentru votul împotrivă lansate de Șor și Rusia lui Putin. Mai mult, dacă ne uităm la voturile prezidențiabililor, nu este nici o suprapunere între acestea și cei care făceau campanie pentru NU, respectiv voturile înregistrate. Cel mai probabil, aici e vorba despre bani și malversațiuni care au pervertit rezultatul votului.

Oricum, autoritățile Republicii Moldova vor trebui să analizeze cu atenție rezultatele și încălcările, să stabilească resorturile care au determinat acest rezultat și să identifice cine și cum a pervertit votul în raport cu sondajele care arătau clar diferențe de peste 10% în favoarea opțiunii DA. Apoi, desigur, să se îndrepte împotriva celor care au alterat votul, pentru că a fost cu precădere un test despre cum să acționezi pentru a altera opțiunea cetățenilor și el se va repeta, cu certitudine, la votul din parlamentare, acolo unde va fi mult, mult mai greu. Și în această perspectivă trebuie înregistrate toate încălcările și judecați până la ultima consecință toți jucătorii.

Nici votul la prezidențiale nu pare să fie pe deplin corect, nereflectând, din nou, sondajele de opinie. Apariția lui Stoianoglu pe locul doi cu un asemenea procent este rezultatul unei decizii de culise și un asemenea rezultat nu se explică doar printr-o dirijare a votului nehotărâților. Existența unui asemenea mecanism și la o asemenea dimensiune este înspăimântător pentru perspectivele electorale ale voturilor în democrații dacă asemenea distorsionări a rezultatelor sunt posibile.

Urmează turul al doilea și, mai ales, o problemă politică majoră de a explica rezultatul înregistrat la referendum. Mai mult, pe un asemenea curs, chiar și perspectiva votului pozitiv al unui președinte pro-european în turul doi ar putea fi pusă la îndoială de aceste evoluții. Nimic nu este cert, atunci când toate instrumentele la dispoziție nu pot să fie utilizate, iar referințele date de sondaje se dovedesc la distanță mare față de rezultatele reale finale. Acest lucru trădează alterarea rezultatului prin mijloace nepolitice și ne-electorale. Despre mobilizarea la vot nu poate fi vorba, decât în fața unei dezamăgiri majore în zona puterii pro-europene și a unei supra-expuneri și prezențe la vot a partidei pro-ruse.

În orice caz, trebuie să concluzionăm că, indiferent de intervenții externe, Republica Moldova rămâne un stat rupt în două, cu două realități și opțiuni paralele și profund contrare: o parte își dorește integrarea în UE, o altă parte nu-și dorește un asemenea drum. Formal, elementele sunt mult mai nuanțate: populația Republicii Moldova nu-și dorește garanția drumului european înscris în Constituție. A considerat că e o opțiune inutilă sau excesivă, menită să aibă altă valoare de întrebuințare, de aceea nu s-a dus să voteze.

Au contat și nenumăratele atacuri și intervenții la nivel informațional, dar mai ales cele cu relevanță financiară, care au cumpărat voturile. Președintele Maia Sandu a anunțat o schemă de cumpărare a 300.000 de voturi, care ar fi fost alterate (20% din voturile exprimate), o cifră enormă. Însă a da vina exclusiv pe intervenția externă este nerealist, pentru că, sigur, cetățenii Republicii Moldova sunt cei care au votat și ei au ales să voteze, din motive diverse, în forma în care am înregistra-o duminică. Cum va putea fi urcată din nou Golgota este, desigur, un subiect ce urmează să fie urmărit în următoarele două săptămâni și, ulterior, până la alegerile generale. Viitorul, însă, nu este deloc optimist.

La ora la care închei articolul, referendumul este indecis. În turul doi intră Maia Sandu cu Alexandr Stoianoglu cu o diferenta de circa 16%,41,63%-26,36%.