Autorul ATENTATULUI de la Stockholm a încercat să se alăture jihadiştilor în Siria

Uzbecul suspectat de comiterea atacului terorist petrecut vineri la Stockholm a încercat în anul 2015 să ajungă în Siria pentru a se alătura grupării jihadiste Statul Islamic, a declarat miercuri o sursă de securitate din Uzbekistan, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Uzbecul suspectat de comiterea atacului terorist petrecut vineri la Stockholm a încercat în anul 2015 să ajungă în Siria pentru a se alătura grupării jihadiste Statul Islamic, a declarat miercuri o sursă de securitate din Uzbekistan, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Conform sursei, care s-a exprimat sub protecția anonimatului, suspectul Rakhmat Akilov este un etnic tadjik, care în perioada șederii sale în Suedia a ajuns sub influența unei celule tadjice a grupării Statul Islamic.

Akilov a fost arestat în anul 2015 la frontiera turco-siriană și expulzat apoi în Suedia. Sursa mai notează că în luna februarie autoritățile din Uzbekistan l-au înscris pe Akilov pe lista cu persoanele date în urmărire pentru extremism religios.

Autoritățile de la Stockholm au confirmat că Rakhmat Akilov, care vineri a ucis patru oameni și a rănit 15 după ce a pătruns voluntar cu un camion în mulțimea aflată pe o arteră comercială a capitalei suedeze, ceruse azil în Suedia, dar, cu toate că această cerere i-a fost respinsă, autoritățile nu au reușit să-l retrimită în țara sa.

Decizia privind respingerea cererii de azil în cazul său a fost luată în iunie 2016. În decembrie a fost înștiințat că are la dispoziție patru săptămâni să părăsească teritoriul Suediei, dar uzbecul nu s-a conformat. Poliția suedeză a început să-l caute în luna februarie, dar nu a mai reușit să-l găsească. Pe lângă faptul că a rămas ilegal în Suedia, poliția suedeză a mai confirmat după atacul de vineri că acest solicitant de azil uzbec era un simpatizat al grupării jihadiste Statul Islamic.

Guvernul suedez a dispus miercuri elaborarea urgentă a unor măsuri prin care să fie înăsprită legislația antiteroristă, inclusiv prin interzicerea prin lege a apartenenței la o organizație teroristă. Ministrul justiției, Morgan Johansson, a subliniat că este necesar să fie acoperite 'lacunele' existente în actuala legislație, care în forma actuală interzice finanțarea grupărilor considerate teroriste și participarea la acțiuni ale acestora.