Boicotarea Ungariei, sprijinită doar de 7 ţări. Bruxellesul a programat o reuniune ministerială odată cu cea de la Budapesta

Bruxellesul a programat o reuniune ministerială odată cu cea de la Budapesta în cadrul boicotului asupra preşedinţiei ungare a Consiliului UE, cerut de Ursula von der Leyen, plan faţă de care miniştrii europeni de externe s-au arătat mai degrabă precauţi. Până în prezent numai şapte state, Danemarca, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia şi Suedia au anunţat că nu-şi vor trimite miniştrii la reuniunile ministeriale informale din Ungaria. 

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Următoarele reuniuni ale miniştrilor europeni de externe vor avea loc la Bruxelles în loc de Budapesta, a anunţat luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, deşi miniştrii europeni de externe s-au arătat mai degrabă precauţi faţă de ideea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de boicotare a reuniunilor informale găzduite la Budapesta de preşedinţia ungară a Consiliului UE, în urma "misiunii de pace" pentru oprirea războiului din Ucraina a premierului ungar Viktor Orban care a iritat Bruxellesul şi mai mulţi lideri europeni, consemnează agenţiile Reuters, DPA şi EFE.

Reuniunea informală a miniştrilor europeni de externe programată la sfârşitul lunii august se va desfăşura astfel la Bruxelles în loc de Budapesta, pentru că "trebuie să transmitem un semnal, chiar dacă este doar un semnal simbolic" împotriva acţiunii lui Orban, a declarat Borrell după o întâlnire a miniştrilor europeni de externe la Bruxelles.

Consecinţe simbolice după ce Orban a vizitat Moscova 

El a adăugat că majoritatea miniştrilor participanţi la această întâlnire au protestat la adresa Ungariei şi doresc să-i impună acesteia consecinţe "simbolice" după ce Orban a vizitat Moscova fără asentimentul aliaţilor europeni.

Viktor Orban a efectuat la începutul lunii iulie o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar trei zile mai târziu premierul ungar a vizitat de asemenea Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, apoi a mers la Beijing, demers condamnat de unii lideri europeni, care consideră că Orban nu ar fi trebuit să acţioneze astfel fără un mandat din partea UE, având în vedere că Ungaria deţine preşedinţia Consiliului UE, în timp ce el afirmă că demersul său a fost unul propriu şi nu angajează cu nimic blocul comunitar.

"Călătoriile de ego din ultimele zile" efectuate de Orban au provocat multă iritare, a declarat luni şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor europeni de externe. Însă ea a evitat să spună dacă sprijină ideea de boicotare a reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE, afirmând că îi revine şefului diplomaţiei europene Josep Borrell să decidă, întrucât el organizează întâlnirile miniştrilor europeni de externe.

Joc de-a şoarecele şi pisica cu Budapesta

Ideea boicotului priveşte în acest caz reuniunile informale ale miniştrilor europeni de externe, cunoscute sub numele de reuniuni "Gymnich". O astfel de întâlnire este programată pentru sfârşitul lunii august la Budapesta, dar Borrell a stabilit ca în acea perioadă să convoace în paralel o reuniune la Bruxelles.

În timp ce Annalena Baerbock nu s-a pronunţat asupra acestui plan în declaraţia dată la sosire, alţi miniştri europeni au dat de înţeles în acel moment că nu-l agreează. Miniştrii se vor vedea implicaţi într-un joc "de-a şoarecele şi pisica" cu Budapesta, căutând motive să nu participe la întâlnirea din capitala ungară, a remarcat ministrul luxemburghez de externe Xavier Bettel.

"Nici Spania nu este favorabilă unui boicot", a declarat la rândul său ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares. "Nu poate exista boicot în interiorul UE", a subliniat acesta.

De partea sa, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a descris drept "infantilă" intenţia lui Borrell de a organiza la Bruxelles o reuniune ministerială odată cu cea programată la Budapesta şi a denunţat un "atac isteric şi coordonat" împotriva "misiunii de pace" a premierului Orban. Dacă reuniunea din august va fi la Bruxelles, atunci "nu se întâmplă nimic", a spus ministrul Szijjarto, precizând că în acest caz el va fi prezent la reuniunea de la Bruxelles.

Ursula von der Leyen a cerut boicotarea Ungariei

Ursula von der Leyen este cea care a cerut boicotarea reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE şi a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita pe care Comisia Europeană o efectuează în mod tradiţional la începutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE în ţara care a preluat această preşedinţie. Executivul comunitar a anunţat săptămâna trecută că, în urma deplasărilor "fără mandat" ale lui Orban la Moscova şi Beijing, comisarii europeni nu vor participa la reuniunile informale găzduite de preşedinţia ungară a Consiliului UE.

Ţările care participă la boicot

Totuşi, până în prezent numai şapte dintre statele membre ale UE, respectiv Danemarca, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia şi Suedia au anunţat că nu-şi vor trimite miniştrii la reuniunile ministeriale informale ce se vor desfăşura la Budapesta.

După vizitele efectuate la Kiev, Moscova şi Beijing, premierul ungar Viktor Orban le-a trimis liderilor europeni o scrisoare cu concluziile sale referitoare la războiul din Ucraina.

El menţionează în text că actualul preşedinte democrat al SUA, Joe Biden, "nu este capabil să schimbe actuala politică pro-război a SUA", dar republicanul Donald Trump (cu care s-a întâlnit de asemenea) este pregătit să acţioneze "imediat" ca mediator în negocieri de pace între Rusia şi Ucraina dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Orban critică în scrisoare abordarea UE, despre care a estimat că este lipsită de o strategie independentă şi suverană şi că "a copiat în numele unităţii transatlantice politica pro-război a SUA". "Propun să discutăm dacă continuarea acestei politici este raţională în viitor", mai notează Orban, care sugerează de asemenea "redeschiderea canalelor de comunicare directă cu Rusia" concomitent cu menţinerea contactelor la nivel înalt cu Kievul şi cu desfăşurarea unor discuţii cu China "asupra modalităţilor unei viitoare conferinţe de pace".

Dar această abordare a premierului ungar vine în contradicţie cu concluziile ultimului summit al UE din 27 iunie, când liderii europeni şi-au reconfirmat angajamentul neclintit de a oferi Ucrainei sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar şi diplomatic în continuare şi "atât timp cât este nevoie şi cât de intens este necesar".