Când se termină războiul din Ucraina? The Economist: Circulă două date

Ucraina va fi scena unei lupte pentru putere în 2025 a evaluat The Economist. Jurnaliştii britanici  publică ceea ce elitele din Kiev speculează după realegerea lui Donald Trump în SUA: pe 20 ianuarie 2025 ar putea avea loc o încetare a focului iar pe 25 mai 2025 ar putea fi organizate alegeri. Acest scenariu presupune că legea marțială va fi ridicată imediat după inaugurarea lui Trump, ceea ce nu pare deloc probabil, au reacţionat analişti politici ucraineni.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Război în Ucraina. "La Kiev magazinele funcționează, restaurantele sunt deschide, iar politicienii bârfesc. Acum se vorbește despre Donald Trump și despre jocul așteptării. Va înclina noua administraţie spre Ucraina sau Rusia? Poate impune ea o încetare a focului? Vor urma alegeri? Deocamdată, pe buzele politicienilor de la Kiev sunt două date: 20 ianuarie 2025, data învestirii lui Trump, pentru o posibilă încetare a focului și ridicarea legii marţiale, și 25 mai, pentru alegeri", relatează The Economist într-o analiză despte lupta pentru putere în Ucraina. 

Cu toate astea, The Economist precizează că administraţia prezidenţială neagă că se pregătește de alegeri iar majoritatea surselor sunt sceptice că vor avea loc. Nu este prima dată când capitala este inundată de zvonuri. Există probleme de organizare și legitimitate: cum poate o națiune divizată, aflată în război să organizeze alegeri? În plus, țara trebuie să îndure ceea ce se anunţă a fi o iarnă grea. "Angajarea în campanii electorale acum ar fi sinucigaș", a comentat Iaroslav Jelejniak, un membru al opoziției.

Valeri Zalujnîi, principalul rival al lui Zelenski

The Economist sugerează, de asemenea, că Valeri Zalujnîi ar fi principalul rival al lui Zelenski, deși pune la îndoială dacă actualul preşedinte va candida din nou. Potenţialii rivali ai lui Zelenski spun că Ucraina are nevoie de alegeri,  dar se tem de o reacție aprigă din partea administraţiei prezidenţiale dacă fac o declarație publică în acest sens, mai notează sursa citată.

Dacă mâine ar avea loc alegeri, sunt şanse mici ca Zelenski să repete victoria zdrobitoare din 2019. La aproape trei ani de la invadarea ţării de către Rusia, el nu mai este văzut drept liderul incontestabil pe timp de război. Sondajele interne consultate de The Economist sugerează că s-ar descurca prost într-un duel cu Valeri Zalujnîi, celălalt erou al ţării în vreme de război. Fostul comandant șef al armatei a fost trimis ambasador în Marea Britanie, după ce s-a certat cu președintele anul trecut. Zalujnîi nu și-a clarificat încă ambițiile politice, deși mulți îl îndeamnă să candideze.

"Zelenski are o singură cale pentru a ieși cu o reputația intactă. Să nu mai candideze și să intre în istorie ca omul care a unit națiunea în război" a declarat pentru The Economist un fost coleg al președintelui, care nu a fost identificat. Alternativa este riscul de a fi asociat cu un colaps militar sau cu o pace incompletă.

Armata cenzurează ştirile negative, lui Zelenski i se ascunde adevărul

Deteriorarea situației de pe front se răspândește deja în societate, arată The Economist. "Sunt o mulțime de bărbați nemotivați. Luptă doar pentru a rămâne în viață", a rezumat Dmitro Povorotni, un preot militar. Armata cenzurează ştirile negative pentru a evita încingerea spiritelor acasă, spune el.  Un înalt oficial militar a confirmat situaţia. Până și lui Zelenski i se ascunde adevărul. "Este ținut într-o saună, nici măcar într-o baie caldă", a comentat el folosind o expresie populară pentru a sugera că președintele este protejat. 

Singurul lucru de care ucrainenii sunt siguri este că ţara se pregătește pentru schimbare. În alte puncte, oficialii sunt mai puțin încrezători. Au prins curaj la vestea că Trump urmează să numească doi șoimi (n.r. politicieni cu vederi dure) în roluri importante de politică externă, cum ar fi Marco Rubio ca secretar de stat și Mike Waltz, consilier de securitate națională. Dar au fost deranjați la vestea că din noua administraţie nu va face parte Mike Pompeo, considerat mai simpatic. "O evoluție foarte negativă", a reacţionat un înalt oficial din serviciile secrete.

Clasa politică este îngrijorată că oferta lui Trump pentru Ucraina va ajunge să semene cu ideile prezentate de JD Vance, viitorul vicepreședinte. Acesta a exclus în esență aderarea la NATO şi ar permite Rusiei să păstreze 18% din teritoriul Ucrainei.

Deşi la Kiev se discută despre încheierea războiului, majoritatea celor de pe linia frontului ştiu că încă mai sunt multe lupte de dus. Vladimir Putin deține inițiativa și este puțin probabil să fie de acord cu o încetare a focului înainte de încheierea mai multor bătălii. În Kurahovo, forţele ruse le depășesc pe cele ucrainene cu cel puțin șase la unu, iar o retragere ucraineană pare inevitabilă în viitorul apropiat.

Ucraina este în dezavantaj şi în regiunea rusă Kursk, unde Rusia încearcă să-și împingă soldații ucraineni cu ajutorul a mii de soldaţi nord-coreeni. Iar serviciile de informaţii ucrainene avertizează că armata rusa ar putea declanşa o ofensivă şi pe frontul de sud din Zaporojie, pentru a cuceri un important centru industrial.

Timofii Milovanov, fost ministru al Economiei, în prezent președinte al Școlii de Economie din Kiev, crede că scenariul prezentat de The Economist este puţin probabil. "Chiar dacă Trump îl constrânge pe Putin să negocieze,  tranşarea unor termeni și garanții acceptabile ar putea dura luni de zile. Alegerile ar fi posibile doar după aceea. Mi se pare greu de înghiţit aceste predicții. Îngrijorarea mea? Că alegerile ar putea diviza ţara. Rusia, fără îndoială, va încerca să susțină candidații anti-UE și să semene discordie, așa cum sa văzut în Georgia și Moldova. Trebuie să rămânem uniți și rezistenți împotriva încercărilor de a ne diviza", a comentat el pe platforma X.