Cea mai mare tragedie aviatică din istoria Italiei a fost cauzată de o rachetă franceză, susține Giuliano Amato. Apelul fostului premier: "cei care ştiu, să vorbească"
Avionul care s-a prăbuşit în Marea Tireniană lângă insula italiană Ustica (sud) în 1980, cu 81 de persoane la bord, a fost doborât de o rachetă franceză cu care se dorea uciderea dictatorului libian Muammar Gaddafi, dar care a lovit în cele din urmă aparatul de tip DC-9 al companiei Itavia, a declarat fostul premier italian Giuliano Amato, într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul Repubblica, preluat de EFE.
De Adrian Popovici la 02.09.2023, 15:48
"Cea mai credibilă versiune este cea a responsabilităţii Forţelor Aeriene Franceze, cu complicitatea americanilor şi a celor care au participat la războiul aerian de pe cerul nostru în acea noapte de 27 iunie", a susţinut Amato.
Tragedia de la Ustica, una dintre cele mai mari enigme ale aviaţiei italiene, este încă învăluită în mister la peste patru decenii de la evenimente, deoarece, deşi investigaţiile ulterioare au sugerat că avionul a fost doborât, motivele nu au fost niciodată dezvăluite.
"Planul era să-l 'jupoaie' pe Gaddafi, care zbura într-un MIG aparţinând forţele sale aeriene. Şi planul era să simuleze un exerciţiu NATO, cu multe avioane în acţiune, în timpul căruia să fie trasă o rachetă asupra liderului libian: exerciţiul era un simulacru care să permită ca atacul să fie considerat un 'accident involuntar'", a explicat cel care a fost de două ori şeful guvernului italian, ministru şi ex-preşedinte al Curţii Constituţionale.
Cu toate acestea, lucrurile nu s-au întâmplat aşa, deoarece "Gaddafi a fost avertizat de pericol (de către defunctul lider socialist italian şi fost premier Bettino) Craxi şi nu s-a mai urcat în avion. Iar racheta lansată împotriva MIG-ului libian a ajuns să lovească Itavia DC9, care s-a prăbuşit în mare cu 81 de oameni nevinovaţi la bord", a continuat Amato.
"Cea mai credibilă ipoteză este că această rachetă a fost lansată de un avion de vânătoare francez de pe un portavion din largul coastei de sud a Corsicăi sau de la baza militară Solenzara, care a fost foarte aglomerată în acea noapte", a adăugat el.
Apelul fostul premier către Emmanuel Macron
Acum "aştept ceva de la Franţa şi ca guvernul italian să acţioneze pentru a primi un răspuns. Nu este corect ca aliaţii noştri să ne trateze aşa", a adăugat Amato pentru agenţia de presă ANSA.
Amato, un politician şi jurist de prestigiu cu o lungă carieră, deplânge în interviu că Franţa şi NATO nu "au făcut lumină" asupra celor întâmplate. "O crimă din raţiuni de stat", decretează el.
"După patruzeci de ani, victimelor nevinovate de la Ustica nu li s-a făcut dreptate. De ce se continuă ascunderea adevărului? A sosit momentul să facem lumină asupra unui teribil secret de stat - sau mai bine zis - secret de state. Preşedintele francez (Emmanuel) Macron (...) ar putea face asta. Şi NATO, care a acoperit cu tenacitate ceea ce s-a întâmplat pe cerul italian în toţi aceşti ani, ar putea face acest lucru", a insistat Amato.
Fostul premier italian consideră totodată că a sosit momentul ca "cei care ştiu, să vorbească: ar conta foarte mult pentru familiile victimelor şi pentru istorie". Totodată, Amato îi cere lui Macron să facă un pas înainte.
'Mă întreb de ce un tânăr preşedinte precum Macron, care nu are nicio legătură cu tragedia de la Ustica, nu vrea să înlăture ruşinea care apasă asupra Franţei. Şi nu o poate elimina decât în două moduri: demonstrând că această teză este nefondată sau, odată verificată valabilitatea ei, oferind scuze profunde Italiei şi familiilor victimelor în numele guvernului său. Tăcerea prelungită nu mi se pare o soluţie'', consideră Amato.
Preşedinta asociaţiei rudelor victimelor, Daria Bonfietti, a dat asigurări că declaraţiile lui Amato "sunt foarte importante şi o reconstituire corectă a tot ceea ce este înscris în documente, a tot ceea ce ştim de ani de zile". Dezastrul aviatic, cunoscut sub numele de "măcelul de la Ustica", în care şi-au pierdut viaţa şi 13 copii, a făcut obiectul a numeroase investigaţii, acţiuni judiciare şi acuzaţii, dar şi teoriilor conspiraţiei, notează ANSA.