CEDO, în cazul unui român concediat pentru că vorbea pe Messenger. Șeful are dreptul să-ți citească mesajele personale din mediul online

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că un angajator are dreptul să supravegheze comunicaţiile pe Internet ale salariaţilor

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că un angajator are dreptul să supravegheze comunicaţiile pe Internet ale salariaţilor. Sentinţa a fost dată într-un caz privind un inginer român concediat, în august 2007, pentru că a folosit mesageria online pentru a discuta, la serviciu, în interes personal.

Curtea a stabilit că un angajator are acest drept în timpul programului.

"Este mai bine să vă abţineţi de la orice conversaţie privată în timpul orelor plătite, în cazul în care regulamentul de ordine interioară stipulează acest lucru", îşi îndeamnă publicaţia franceză Les Echos cititorii, pe care-i sfătuieşte să fie atenţi ce scriu pe e-mail sau "chat" la locul de muncă.

CEDO a respins marţi plângerea unui tânăr inginer român, Bogdan Bărbulescu, concediat, în august 2007, pentru că a discutat pe Yahoo Messenger la locul de muncă. Angajatorul a descoperit că acesta folosea un serviciu de "chat" pentru a discuta nu doar cu contactele sale profesionale, ci şi cu un frate sau logodnica. Regulamentul de ordine interioară al firmei "interzicea folosirea resurselor acesteia în scopuri personale".

După ce a contestat concedierea, în justiţia din România, tânărul a sesizat CEDO pentru o atingere a vieţii sale private. El considera că fostul patron i-a încălcat secretul corespondenţei. Însă, la fel ca instanţele româneşti, judecătorii europeni i-au respins acest argument.

Între respectarea corespondenţei şi interesele angajatorului

Este "neabuziv ca un angajator să dorească să verifice dacă angajaţii săi îşi îndeplinesc sarcinile profesionale în timpul orelor de muncă", afirmă CEDO.

De altfel, "angajatorul a accesat un cont crezând că acesta conţinea comunicaţii ale acestuia cu clienţii", notează Curtea.

În plus, tribunalele române "au utilizat înregistrări ale acestor comunicaţii numai în măsura în care acestea dovedeau că persoana interesată a folosit calculatorul societăţii în scopuri private, în timpul orelor de muncă, iar identitatea persoanelor cu care a comunicat nu a fost divulgată", au subliniat magistraţii europeni.

Astfel, justiţia română a menajat un "echilibru corect" între respectarea necesară a corespondenţei şi interesele angajatorului, potrivit CEDO.

O practică tolerată în limita rezonabilului

În unele ţări, inclusiv în Franţa, folosirea Internetului este tolerată în majoritatea întreprinderilor, atât timp cât această practică "rămâne rezonabilă" şi nu afectează productivitatea salariaţilor. În general, angajatorul este autorizat să cunoască datele de pe calculatorul salariatului, cu condiţia să nu fie vorba de informaţii personale - care este necesar să fie marcate în mod clar ca atare prin menţinea "personal".

În ultimii ani, justiţia franceză a pronunţat mai multe hotărâri în sensul hotărârii CEDO. Potrivit BFMTV, în ianuarie 2015 o salariată din Aix-en-Provence a fost concediată pentru că petrecea o oră pe zi, navigând pe Internet, în postul de la locul de muncă.

"Interdicţie generală"

În pofida faptului că tânărul român susţine că angajatorul i-a verificat şi un al doilea cont, personal, judecătorii au discutat exclusiv despre contul de la serviciu în hotărârea lor.

Dispozitivul folosit pentru a trimite mesaje aparţinea angajatorului, însă judecătorii nu au spus ce s-ar fi întâmplat dacă salariatul ar fi folosit un dispozitiv personal.

De asemenea, unul dintre cei opt judecători nu a fost de acord cu hotărârea, subliniind că impunerea unei "interdicţii generale" asupra utilizării în scop personal a Internetului este inacceptabilă, potrivit BBC.

În viitor, a adăugat el, toţi angajatorii ar trebui să explice în mod clar orice reguli care le permite să verifice activităţile online ale salariaţilor.

"Toţi angajaţii trebuie să fie notificaţi personal în legătură cu aşa-zisa politică şi să-şi exprime în mod explicit consimţământul", a scris acest judecător.

Viaţă privată

Lilian Edwards, o profesoară specializată în dreptul Internetului la Strathclyde University, a declarat pentru BBC că hotărârea este conformă cu legislaţia Marii Britanii şi cazuri din trecut.

"În acest caz, angajatorii îţi spun în mod clar să nu foloseşti Internetul pentru nimic altceva în afară de serviciu", a spus ea, adăugând că acest lucru "nu este popular, dar este întru totul legal".

"Angajatorul pare că făcut totul ca la carte", a apreciat ea.

Însă Edwards a subliniat că interdicţii generale de a folosi Internetul în scopuri personale la serviciu este nerezonabilă, doarece oamenii au dreptul să le fie respectată viaţa privată inclusiv în timp ce muncesc.

Acest lucru este deosebit de important, a subliniat ea, în cazul în care salariaţii lucrează peste program.

Sally Annereau, o analistă în domeniul protecţiei datelor de la cabinetul de avocatură Taylor Wessing, a declarat că legislaţia britanică permite verificări "proporţionate" ale comunicaţiilor salariaţilor.

"Această hotărâre subliniază importanţa de a avea politici de monitorizare a salariatului adecvate şi legale şi de a veghea, în acelaşi timp, că ele sunt comunicate salaraţilor şi sunt respectate de către angajator", a apreciat ea.