Cine este Maia Sandu, prima femeie preşedinte din Republica Moldova

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova și devine prima femeie preşedinte din istoria țării. Scorul obținut de candidata pro-europeană Maia Sandu în fața lui Igor Dodon este zdrobitor, aceasta având peste 57,63% din sufragii.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• Maia Sandu, candidata proeuropeană, a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova la un scor categoric în fața lui Igor Dodon.
• Peste 1,6 de milioane de alegători au fost la urne din cei 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova.

Maia Sandu a fost prim-ministru în Moldova şi ministru al Educaţiei, are un master în Administraţie Publică obţinut la Harvard şi a fost consiliera directorului executiv al Băncii Mondiale pentru doi ani.

Maia Sandu are 48 de ani şi nu este căsătorită. S-a născut la Risipeni, în raionul Făleşti. Între anii 1989 și 1994, ea a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, la vârsta de 22 de ani, Maia Sandu a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultant şi apoi specialist principal al Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, devine şefă adjunctă de direcţie.

În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova, la secţia cu frecvenţă redusă. A studiat acolo până în 1998.

Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu activează în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005—2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. 

A renunțat la viața în SUA pentru un fotoliul de ministru la Chișinău

În perioada 2009−2010, Maia Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, unde a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială până în 2012. Atunci a renunțat la viața din America și la salariul uriaș încasat acolo pentru a se întoarce în țară, unde a preluat portofoliul Ministerului Educației. 

Astfel, din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al Educației în Republica Moldova. În calitate de ministru, a introdus camere de supraveghere la examenul de bacalaureat și a scurtat vacanțele, măsuri care au provocat proteste de stradă în țară.

Declarația de avere pentru anul 2012 a Maiei Sandu arată diferența enormă între salariul de consilier în SUA și cel de ministru în Republica Moldova, scrie rise.md. În șapte luni, în SUA, Sandu a încasat 70.000 de dolari (circa 840.000 de lei în anul 2012), pe când în cinci luni în Moldova – doar 33.877 de lei.

În 2015, Maia Sandu a devenit premier interimar și a fost la un pas de a ajunge prim-ministru plin. Partidul Liberal Democrat din Moldova, aflat la guvernare, i-a retras însă candidatura, așa că în luna decembrie a aceluiași an, ea a înființat propria grupare politică intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”. Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pe 1 februarie 2016, Maia Sandu a declarat că „Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (n.n.: unire cu România), personal aș vota «Da».”

Maia Sandu, prima candidatură la prezidențiale

Prima încercare de a ajunge în fruntea Republicii Moldova a fost în 2016, când Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și anti oligarhice. În turul I de scrutin, care s-a desfășurat la 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezintă 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.

Dat fiind că nu a fost întrunită majoritatea de 50% + 1 vot din primul tur, s-a desfășurat un alt tur pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. Și în turul II, Maia Sandu s-a plasat pe locul 2, de această dată obținând 47,89% din voturi, în timp ce Igor Dodon a dobândit 52,11% din voturi. Mai multe detalii aici.

La alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu și-a înaintat din nou candidatura și a reușit să îl învingă pe actualul președinte, Igor Dodon, în ambele tururi de scrutin. 

Guvernul Maia Sandu

La data de 8 iunie 2019 a fost desemnată și aleasă în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, după ce partidul lui Sandu și cel al lui Andrei Năstase au reușit, sub alianța electorală “ACUM”, un rezultat bun la alegerile parlamentare.

În aceeași zi Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională desemnarea Maiei Sandu în funcția de prim-ministru. A izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile la 15 iunie, Plahotniuc a părăsit țara și guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.

Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis printr-o moțiune de cenzură susținută de socialiști și de deputații ai Partidului Democrat. Motivul, au explicat comentatorii de la Chișinău, a fost intenția lui Sandu de a reforma justiția. 

Maia Sandu - declarație de avere

Maia Sandu, prima femeie președinte din Republica Moldova, a trecut în declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) un apartament cu două camere, o Toyota RAV 4 și salariul obținut în timpul mandatului de parlamentar și premier, scrie zdg.md.

Conform declarației de avere întocmite pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2019, candidata PAS indică un salariu de circa 111.800 lei pentru funcția de prim-ministru, deținută în perioada iunie-noiembrie 2019. Alte circa 50 de mii de lei le-a obținut pentru funcția de parlamentar, deținută în vara anului 2019. La capitolul venituri Sandu indică și 500 ron, obținuți după susținerea unei conferințe, în 2018, la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București.

Maia Sandu mai scrie că deţine un cont bancar în SUA cu puțin peste 24 mii de dolari, dar și unul în Republica Moldova, pe care se găsesc 1.000 de lei.

Maia Sandu a menționat în declarația de avere un apartament de 74,5 m.p. cumpărat în 2003 și un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2007, achiziţionat în 2012 cu 170 mii de lei, sumă echivalentă în acel an cu aproximativ 10 mii de euro. 

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, devenind astfel prima femeie președinte din istoria țării. Rezultatele preliminare după procesarea a peste 99% din voturi arată că liderul formaţiunii PAS a obținut 57.61% din voturi  (937.562 de voturi), în timp de Igor Dodon a primit 42.39% din sufragii (689.939 de voturi).