Criza ascunsă care riscă să devină următoarea pandemie: ONU: ”Nu există niciun vaccin care să o vindece”

Seceta este o criză globală ascunsă care riscă să devină „următoarea pandemie” dacă țările nu iau măsuri urgente în ceea ce privește gestionarea apei, a terenurilor agricole și situației de urgență climatică, a transmis joi ONU.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Cel puțin 1,5 miliarde de oameni au fost afectați direct de secetă în acest secol, iar impactul economic a fost estimat la 124 miliarde de dolari. Costul real este mult mai mare, deoarece astfel de estimări nu includ multe efecte asupra țărilor în curs de dezvoltare, potrivit unui raport publicat joi, relatează The Guardian. 

„Seceta este pe punctul de a deveni următoarea pandemie și nu există niciun vaccin care să o vindece. Cea mai mare parte a lumii va trăi cu stresul lipsei de apă în următorii câțiva ani. Cererea va depăși oferta în anumite perioade. Seceta este un factor major în degradarea terenurilor agricole și în scăderea randamentelor pentru culturile importante.” a transmis Mami Mizutori, reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru reducerea riscului la dezastru.

Seceta afectează întreaga planetă, nu doar deșertul din Africa 

Dacă în trecut mulți oameni aveau o imagine a secetei ca afectând regiunile deșertice din Africa, acum nu mai este cazul. Seceta s-a răspândit și până la sfârșitul secolului, toată planeta o va experimenta într-o anumită formă, cu excepția câtorva țări, potrivit raportului. "Oamenii trăiesc cu secetă de 5.000 de ani, dar ceea ce vedem acum este foarte diferit", a spus Mizutori. „Activitățile umane exacerbează seceta și măresc impactul”, amenințând progresul în ceea ce privește reducerea sărăciei. 

Țările dezvoltate nu au fost imune. SUA, Australia și sudul Europei au suferit secetă în ultimii ani. Seceta costă SUA peste 6 miliarde de dolari ca impact direct și UE aproximativ 9 miliarde de euro. Aceste sume sunt oricum sever subestimate. Creșterea populației expune un număr mai mare de oameni la efectele secetei, se arată în raport. De asemenea depășește sfera agriculturii.

Roger Pulwarty, om de știință, coautor al raportului, a oferit exemplul Dunării în Europa, unde seceta recurentă din ultimii ani a afectat transporturile, turismul, industria și generarea de energie. „Trebuie să avem o perspectivă modernizată asupra secetei”, a spus el. „Trebuie să ne uităm la modul de gestionare a resurselor precum râurile și bazinele hidrografice mari”.

Schimbarea modelelor de precipitații ca urmare a defalcării climei este un factor cheie al secetei. Raportul identifică, de asemenea, utilizarea ineficientă a resurselor de apă și degradarea terenurilor în cadrul agriculturii intensive ca jucând un rol. Defrișările, utilizarea excesivă a îngrășămintelor și pesticidelor, supra-pășunatul și supraextracția apei pentru agricultură sunt, de asemenea, probleme majore.

Mizutori a cerut guvernelor să ia măsuri pentru a ajuta la prevenirea secetei prin reformarea și reglementarea modului în care apa este extrasă, stocată și utilizată și modul în care este gestionat terenul agricol. Raportul special pe secetă 2021 a fost publicat joi și va fi discutat la reuniunile ONU privind clima, cunoscute sub numele de Cop26, care vor avea loc la Glasgow în noiembrie.