Cu ce probleme se confruntă Alphabet: proprietarul Google nu ştie cum să-şi cheltuiască lichidităţile de 118 miliarde de dolari

Grupul informatic american Alphabet Inc. se confruntă cu o nouă, şi din multe puncte de vedere binevenită, problemă, referitoare la cum să-şi cheltuie rezervele de lichidităţi care continuă să se acumuleze, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Proprietarul Google a generat lichidităţi în valoare de aproximativ 29 de miliarde de dolari în trimestrul al doilea, după ce a eliminat mai multe mii de locuri de muncă şi a demarat eforturi destinate restructurării diverselor sale proiecte. Asta a lăsat Alphabet cu numerar şi obligaţiuni care pot fi vândute rapid în valoare de aproximativ 118 miliarde de dolari, mai mult decât orice altă companie inclusă în indicele bursier Nasdaq, exceptând Apple care ar avea rezerve de numerar în valoare de aproximativ 167 miliarde de dolari.

Spre deosebire însă de Apple, care intenţionează să returneze o mare parte din numerar către acţionari via răscumpărări de acţiuni şi dividende, Alphabet nu are o strategie de returnare a capitalului la fel de bine stabilită, ceea ce îi face pe investitori să caute să obţină mai multe detalii. "Nu ne-am confruntat cu o astfel de problemă cu Alphabet în trecut pentru că nu au fost atât de prolifici în generarea unor astfel de lichidităţi", spune Daniel Morgan, manager de portofoliu la fondul Synovus Trust Co., care deţine acţiuni la Alphabet.

În general, investitorii nu sunt mulţumiţi de companiile care stau pe un munte de lichidităţi şi se aşteaptă ca aceşti bani să fie investiţi pentru randamente mai bune sau să fie returnaţi acţionarilor. Potrivit datelor colectate de Bloomberg, în ultimul trimestru cei trei mari giganţi din indicele Nasdaq 100, Alphabet, Apple şi Microsoft Corp., au generat împreună lichidităţi în valoare de 84 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă înregistrată vreodată în istorie.

Tot în ultimul trimestru, Alphabet a cheltuit 15 miliarde de dolari pentru răscumpărarea acţiunilor proprii, adică jumătate din numerarul pe care l-a generat. Comparativ, în ultimii cinci ani fiscali, Apple a returnat acţionarilor o sumă cu aproape cinci miliarde de dolari peste numerarul record în valoare de 454 miliarde de dolari pe care l-a generat în această perioadă.

Alphabet nu plăteşte dividende precum Apple şi Microsoft. Şi, în contrast cu Microsoft care anul trecut a acceptat să plătească 69 de miliarde de dolari pentru producătorul de jocuri video Activision Blizzard Inc., proprietarul Google a evitat să facă achiziţii importante.

Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că, chiar dacă ar vrea să facă achiziţii mari, Alphabet ar putea să nu reuşească să finalizeze o astfel de achiziţie având în vedere atenţia sporită a autorităţilor de reglementare. De exemplu, Microsoft s-a confruntat cu numeroase obstacole în finalizarea preluării Activision iar acordul prin care Amazon.com a preluat producătorul roboţilor Roomba este analizat şi acum de organismele de reglementare.

Daniel Morgan, manager de portofoliu la fondul Synovus Trust Co., crede că o varianta mai înţeleaptă pentru Alphabet ar fi aceea de a face investiţii mai strategice cum a făcut Microsoft cu OpenAI, proprietarul ChatGPT. Astfel de investiţii ar creşte imediat valoarea pentru acţionari şi ar ajuta imaginea companiei prin progrese în industrii pe care până acum nu a avut o poziţie solidă, crede Daniel Morgan.

Însă pentru moment, răscumpărările de acţiuni par să fie cea mai populară metodă implementată pentru a returna numerar acţionarilor de la marile firme din tehnologie care au venituri de zeci de miliarde de dolari în fiecare trimestru.