Decizia riscantă a lui Emmanuel Macron. Președintele Franței a crescut vârsta de pensionare fără a mai aștepta votul Parlamentului

Guvernul Franței a invocat o putere constituțională specială pentru adoptarea controversatului proiect de lege privind pensiile, fără vot în parlament. Decizia a venit cu doar câteva minute înainte de programarea votului, în contextul în care guvernul nu avea nicio garanție că proiectul de lege va obține o majoritate în Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului Franței, după ce acesta trecuse de Senat. Parlamentarii de stânga s-au ridicat în timpul sesiunii, au intonat imnul ţării şi au strigat sloganuri pentru a-și exprima nemulțumirea și a-l împiedica pe premierul francez să vorbească. 

• Marian Cristian Minae, unul dintre suspecții în cazul asasinării omului de afaceri Adrian Kreiner, a fost adus în România

Preşedintele francez Emmanuel Macron a decis joi să evite parlamentul şi să recurgă la o putere constituţională specială, aşa-numita procedură 49.3, pentru a promulga proiectul de lege extrem de nepopular care creşte vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, relatează Associated Press, care notează că este de aşteptat ca această mişcare riscantă să declanşeze rapid o moţiune de cenzură împotriva guvernului condus de Elizabeth Borne.

Decizia a fost luată cu doar câteva minute înainte ca votul să fie programat în Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului, întrucât guvernul nu avea nicio garanţie că proiectul de lege va obţine aici majoritatea, după ce în Senatul dominat de centru-dreapta textul a fost votat fără probleme. Proiectul de lege este legea emblematică a celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron. Planul - nepopular - a provocat însă greve şi proteste ample în întreaga ţară începând cu luna ianuarie.

Tulburări în Parlament din cauza creșterii vârstei de pensionare

În timp ce deputaţii s-au adunat joi în Adunarea Naţională pentru a vota proiectul de lege, parlamentarii de stânga au început să cânte Marseilleza, imnul naţional al Franţei, împiedicându-o pe premierul Elisabeth Borne să vorbească şi determinându-l pe preşedintele camerei să suspende şedinţa. Atmosfera a fost tensionată şi în afara parlamentului. Gărzile puternic înarmate şi poliţia antirevoltă au înconjurat cartierul pitoresc din jurul Adunării Naţionale.

Mai devreme, joi, Senatul adoptase proiectul de lege cu 193 de voturi pentru şi 114 împotrivă, un rezultat care era în mare parte aşteptat, deoarece majoritatea conservatoare din camera superioară a parlamentului este în favoarea creşterii vârstei de pensionare. Votul a intervenit după ce o comisie parlamentară mixă, cu aleşi din ambele camere, a negociat şi a ajuns la un acord pe marginea textului.

Alianţa lui Macron a pierdut majoritatea parlamentară anul trecut, forţând guvernul să se bazeze pe aleşii conservatori pentru a trece legea. Parlamentarii de stânga şi cei de extremă dreapta se opun puternic reformei pensiilor, iar conservatorii sunt divizaţi, ceea ce ar fi făcut ca rezultatul în Adunarea Naţională să fie imprevizibil. Liderul francez vrea să crească vârsta de pensionare cu doi ani pentru ca angajaţii să aducă mai mulţi bani în sistem, în caz contrar riscând să intre în colaps. Macron a promovat modificările la legea pensiilor ca fiind esenţiale pentru viziunea sa de a face economia franceză mai competitivă.

Artificiul constituțional folosit de Macron pentru a crește vârsta de pensionare

Articolul 49 alineatul 3 din Constituţie, invocat pentru a-şi trece reforma pensiilor, se referă de fapt la asumarea răspunderii guvernului pentru proiectul de lege.

"Nu ne putem asuma riscul de a vedea compromisul construit de cele două camere aruncat la gunoi. Nu ne putem juca cu viitorul pensiilor noastre, această reformă este necesară", a declarat Elisabeth Borne de la tribuna Adunării Naţionale, în ciuda strigătelor neîncetate ale unor parlamentari. "Pentru că sunt ataşată de modelul nostru social şi pentru că eu cred în democraţia parlamentară, sunt gata să-mi angajez răspunderea”, a anunţat ea, iar şedinţa a fost suspendată.

Emmanuel Macron a justificat folosirea 49.3 pentru a trece reforma pensiilor fără un vot în Adunarea Naţională prin "riscurile financiare prea mari" pe care le-ar fi implicat o eventuală respingere. "Interesul meu politic şi voinţa mea politică a fost să merg la vot. Dintre voi toţi, nu eu sunt cel care îşi riscă locul sau scaunul", a declarat el în cadrul unui Consiliu de miniştri extraordinar, potrivit unui participant citat de Le Figaro. "Dar consider că, în situaţia actuală, riscurile financiare şi economice sunt prea mari", a adăugat el.

Deputaţii au la dispoziţie 24 de ore pentru a depune o moţiune de cenzură în Adunarea Naţională. Probabil că aceasta va fi discutată şi votată luni, 20 martie. Partidul RN de extremă dreapta al lui Marine Le Pen a anunţat deja oficial că va depune o moţiune de cenzură, dar şi alte grupuri o vor face fără îndoială. Principala provocare pentru opoziţie va fi să cadă de acord asupra unui text comun.

Aproape 500.000 de persoane au manifestat miercuri împotriva proiectului de lege în întreaga ţară.

Dificultăţile economice au provocat tulburări sociale pe scară largă în întreaga Europă de Vest. În Marea Britanie, miercuri, profesorii, medicii debutanţi şi personalul din transportul public au intrat în grevă pentru a cere mărirea salariilor, care să corespundă creşterii preţurilor. Guvernul de stânga al Spaniei s-a înţeles cu sindicatele şi a anunţat un acord "istoric" de salvare a sistemului de pensii prin creşterea costurilor de securitate socială pentru salariaţii cu salarii mai mari.