Mărturia unei românce din Beirut, după explozia devastatoare: "Credeam că este sfârşitul lumii"

Imagini de apocalipsă la Beirut, unde un întreg cartier a fost devastat de o uriaşă explozie. Aproape 80 de oameni au murit iar 4.000 sunt răniţi, potrivit unui bilanţ încă provizoriu. Deflagraţia s-a produs într-un depozit unde erau stocate substanţe explozive. Dupa calculele unui expert, deflagraţia a avut o cincime din forţa bombei care a distrus Hiroshima.

• Copii internaţi în saloane cu gândaci, mizerie şi lenjerii pătate într-un spital de pediatrie din Cluj-Napoca

• O explozie uriașă a avut loc în capitala Libanului, Beirut
• Martorii povestesc momente de haos, în care părea că vine sfârșitul lumii

Primele explozii au provocat un incendiu al cărui nor de fum s-a înălţat deasupra oraşului. Localnicii care au ieşit să-l filmeze au fost surprinşi de suflul violent al deflagraţiei finale.

Un nor de forma unei ciuperci atomice s-a răspândit în oraş, lăsând în urmă victime şi distrugeri. Sunetul exploziei s-a auzit până în Cipru şi Iordania, la sute de kilometri depărtare. Iar atmosfera amintea de cele mai negre zile ale războiului civil încheiat în 1990. Chiar şi în cartiere mai depărtate de port, răniţi însângeraţi căutau cu disperare ajutor pe străzile pline de maşini răsturnate şi molozul clădirilor distruse.

"A fost ca un vulcan. A fost ceva cum nu am mai văzut în viaţa mea, zgomotul, fumul...", povestește un martor.

Claudia Saadeh, româncă stabilită în Liban

A fost ceva de nedescris, ca un mare cutremur. Credeam că este sfârşitul lumii. Un spital a fost afectat: geamuri distruse, pereţi, un etaj pur şi simplu s-a prăbuşit.

Iniţial, mulţi s-au gândit la un atac terorist, care nu ar fi fost deloc neobişnuit în Liban. Dar guvernul a explicat că deflagraţia s-a produs într-o magazie unde erau depozitate, de şase ani, 2.750 de tone de nitrat de amoniu, substanţă folosită în agricultură dar şi ca exploziv. Ancheta va stabili cum a putut rămâne o asemenea bombă potenţială în port, în mijlocul oraşului. 

Hassan Diab, prim-ministrul Libanului: Cei răspunzători vor plăti pentru acest dezastru. Este o promisiune pe care o facem martirilor şi răniţilor.

Spitalele oraşului au fost repede sufocate de numărul mare al răniţilor. La Beirut trăiesc şi numeroşi români dar până acum nu sunt informaţii că vreunul din ei ar fi fost afectat. Clădirea Ambasadei României a suferit avarii, dar acestea sunt minore, iar personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol.

Victor Mircea, ambasadorul României în Liban: Eram în ambasadă dar, din fericire, nu eram în zona distrugerilor, care, în cea mai mare parte, au constat în geamuri sparte de suflul exploziei.

Numeroase guverne arabe şi occidentale promit ajutor în aceste momente dureroase. A oferit asistenţă chiar şi Israelul, aflat teoretic în stare de război cu Libanul. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanţe şi solidaritate cu poporul libanez.

Catastrofa s-a produs într-un moment în care Libanul este afectat de o gravă criză economică la care se adaugă şi pandemia. Mulţi localnici se tem că Beirutul, renăscut de mai multe ori, nu va mai fi niciodată acelaşi.