Găuri mari în apărarea Europei. Ce va cere NATO statelor membre pentru a repara 6 probleme cheie - Reuters

Războiul din Ucraina și viitoarele alegerile prezidențiale din SUA au dominat summitul NATO de la Washington din această lună, dar, în culise, strategii militari ai alianței s-au concentrat pe evaluarea costului uriaş pentru a repara găurile din apărarea Europei, relatează Reuters. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Liderii NATO au convenit anul trecut planuri pentru cea mai mare creştere a capacităţilor de apărare din ultimele trei decenii pe fondul temerilor tot mai mari de noi agresiuni din partea ruşilor. Oficialii NATO au analizat cu atenție în culise o serie de cerințe minime de apărare pentru a realiza aceste planuri şi care au fost trimise în ultimele săptămâni guvernelor din statele membre, potrivit unui oficial din cadrul alianţei care a vorbit sub protecţia anonimatului.

Cerințele minime detaliază deficiențele armatelor NATO în puncte cheie şi oferă indicii în linii mari cu privire la câte miliarde de euro ar putea costa remedierea lor, a spus un oficial. NATO își propune să transforme aceste cerințe în ţinte obligatorii pentru ca membrii alianţei să asigure apărarea Europei, până în toamna anului 2025, când va avea loc o reuniune a miniștrilor Apărării.

Principalele găuri din apărarea NATO

Reuters a vorbit cu 12 oficiali militari și civili din Europa despre planurile secrete în care apar șase puncte cheie identificate ca necesitând o abordare urgentă. Acestea includ lipsa de apărare antiaeriană și de rachete cu rază lungă de acțiune, numărul de militari, deficit de muniție, probleme logistice și lipsa de sisteme de comunicații digitale sigure pe câmpul de luptă. NATO nu a oferit public o estimare a costurilor totale.

Descoperirile arată că NATO trebuie să muncescă din greu pentru de a-și atinge obiectivele într-un moment în care unitatea alianţei riscă să fie testată de constrângeri bugetare în multe state importante și de dezacordur legate de cât de dură ar trebui să fie poziția sa față de Rusia. În plus, au crescut temerile că alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie ar putea fi câştigate de fostul președinte Donald Trump, care i-a acuzat în trecut pe partenerii europeni că profită de pe urma SUA.

La summitul de la Washington din 9-11 iulie, unii aliaţi europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câștiga alegerile în SUA, continentul va trebui să-și majoreze cheltuielile militare. "Trebuie să recunoaștem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, prioritatea se va muta din ce în ce mai mult către Indo-Pacific, aşa că națiunile europene din NATO trebuie să muncească mai mult", a spus secretarul britanic al Apărării, John Healey.

Un oficial NATO a spus pentru Reuters că liderii alianței au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a repara deficiențele. El a subliniat că 23 de membri îndeplinesc sau depășesc în prezent cerința minimă de 2%. "Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, aliații europeni vor trebui să continue să-și sporească capacitățile de apărare, pregătirea forțelor și stocurile de muniții", a spus oficialul NATO.

NATO, cel mai înalt stadiu de alertă

NATO se află la cel mai înalt stadiu de alertă de la Războiul Rece încoace. Oficialii cei mai pesimiști, inclusiv ministrul german al Apărării Boris Pistorius, au avertizat că un atac al Rusiei la granițele sale ar putea avea loc în următorii cinci ani.

În timp ce economia rusă este pe picior de război, guvernele europene riscă să întâmpine rezistență dacă cer mai mulți bani pentru apărare de la contribuabilii care se plâng deja din cauza creşterii costului vieții. Pentru mulţi riscul unui nou război pare o perspectivă îndepărtată, spun analiștii.

"Ne putem aștepta să vedem consecinţe politice, mai ales dacă politicienii încearcă să explice că taie bani din alte domenii pentru bugete mai mari în apărare", a declarat Eurointelligence, un serviciu de știri şi analize axat pe UE.