Germania, acuzată că desfiinţează spaţiul Schengen pentru a combate migraţia. Grecia: Nu acesta este răspunsul

Scandal în UE după ce Germania a anunţat săptămâna aceasta controale mai stricte la toate frontierele terestre, cu scopul asumat de a respinge imigraţia ilegală. Controalele în interiorul spaţiului european de liberă circulaţie Schengen vor începe în 16 septembrie, iniţial pentru şase luni. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat joi că nu se poate reacţiona la fluxurile mai mari de migranţi prin desfiinţarea unilaterală a spaţiului Schengen, relatează Reuters.

• O nouă viitură se îndreaptă spre România. Alertă după ce Dunărea a ieşit din matcă în mai multe ţări

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat joi că fluxurile crescute de imigranţi nu pot fi combătute prin eliminarea unilaterală a zonei Schengen, relatează Reuters. "Răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii la fileu ţărilor care se află la frontierele externe ale Europei", a declarat Mitsotakis într-un interviu acordat unui post de radio elen. El a spus că o soluţie ar implica "un compromis echitabil" între toate ţările europene care vor accepta necesitatea de a proteja frontierele externe ale Europei.

Grecia respinge desfiinţarea spaţiului Schengen ca metodă de combatere a migraţiei

Declaraţia vine după ce Germania a anunţat săptămâna aceasta că intenţionează să extindă controalele la toate frontierele sale terestre şi să refuze mai mulţi solicitanţi de azil, în încercarea de a reduce migraţia ilegală, ceea ce constituie o schimbare faţă de politica sa anterioară de deschidere, stârnind deja criticile Poloniei vecine.

De asemenea, premierul elen a fost miercuri în Austria, ţară care s-a opus extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria. Evoluţiile alarmante privind imigraţia, în special în urma anunţului Berlinului privind controale mai stricte la toate frontierele terestre germane, au fost în centrul vizitei premierului Kyriakos Mitsotakis la Viena, miercuri, unde s-a întâlnit cu cancelarul austriac Karl Nehammer, scrie Ekathimerini.

"Nu este posibil ca nenorociţii de contrabandişti să determine cine va intra în UE. Aceasta este o prioritate pentru toate statele, nu numai cele din prima linie, ci şi pentru cele din centrul Europei", a spus Mitsotakis în timpul declaraţiilor comune cu cancelarul austriac. "Grecia construieşte un gard pe Evros şi va finaliza acest proiect, fie cu bani de la UE, fie cu bani proprii", a spus Mitsotakis. 

El a subliniat, de asemenea, importanţa sprijinirii celei mai importante componente a politicii UE în domeniul migraţiei - şi anume distribuirea refugiaţilor, precum şi baza legală pentru azil.

Reacţia Austriei

La rândul său, cancelarul Nehammer a subliniat că Grecia nu este singură în protejarea frontierelor Europei. "Suntem în favoarea sprijinirii Greciei, acest lucru serveşte securităţii comune", a spus el, menţionând că "în cooperare cu Ungaria şi Serbia, Austria lucrează la reducerea migraţiei ilegale", care este o problemă politică extrem de importantă pentru Viena.

Partidele lui Mitsotakis şi al cancelarului austriac fac parte din aceeaşi familie politică, Partidul Popular European (PPE). Germania, al cărei cancelar Olaf Scholz este din familia social-democrată, a anunţat luni că va extinde controalele temporare la toate frontierele sale terestre. Germania se învecinează cu nouă ţări, între care Austria şi Polonia.

Controalele în ceea ce este în mod normal o zonă largă de liberă circulaţie - zona europeană Schengen - vor începe la 16 septembrie şi vor dura iniţial şase luni. Marţi, Germania a anunţat şi propuneri de înăsprire a punerii în aplicare a normelor UE privind azilul, inclusiv reţinerea solicitanţilor de azil în timp ce autorităţile stabilesc dacă Germania este responsabilă de procesarea cazului lor. Planurile marchează un regres pentru libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene, un pilon al proiectului european, şi ar putea tensiona unitatea regională.

Polonia critică Germania

Premierul polonez Donald Tusk a criticat decizia Germaniei de a înăspri controalele la frontierele sale terestre, cerând marţi consultări urgente cu alte ţări afectate şi mai mult sprijin pentru politicile de imigrare ale Varşoviei. Relaţiile dintre Polonia şi Germania au devenit mai calde de când coaliţia pro-europeană a lui Tusk a venit la putere în decembrie, dar există exasperare la Varşovia faţă de reticenţa Berlinului de a se angaja în finanţarea comună a Uniunii Europene pentru apărare şi consolidarea frontierei de est a blocului.

Polonia se confruntă din 2021 cu ceea ce consideră a fi o criză a imigranţilor orchestrată de Belarus şi Rusia la graniţa sa estică. În contextul în care Germania încearcă să îşi înăsprească poziţia privind imigraţia ca urmare a creşterii numărului de azilanţi, Berlinul a anunţat că intenţionează să impună controale mai stricte la toate frontierele terestre ale ţării, care în mod normal ar face parte din zona de liberă circulaţie Schengen.

"Astfel de acţiuni sunt inacceptabile din punctul de vedere al Poloniei", a declarat Tusk în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor polonezi la Varşovia. "Astăzi avem nevoie de sprijin deplin din partea Germaniei şi a întregii UE atunci când vine vorba de ajutor în organizarea, finanţarea şi apărarea frontierei de est, de asemenea, în contextul migraţiei ilegale", a menţionat Tusk. El a spus că Polonia nu are nevoie de controale mai stricte la graniţa sa cu Germania, ci de un angajament mai mare din partea Berlinului şi a altora în securizarea frontierei externe a UE.