Preşedintele Iohannis: ce a obţinut România la summitul NATO de la Bruxelles

Klaus Iohannis a anunţat la finalul Summitului NATO de la Bruxelles că România a obţinut o îmbunătăţire a statutului brigăzii multinaţionale, prin oferirea unui statut permanent. Preşedintele a mai spus că s-a discutat despre o posibilă majorare a procentului de 2% din PIB.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Klaus Iohannis a anunţat la finalul Summitului NATO de la Bruxelles că România a obţinut o îmbunătăţire a statutului brigăzii multinaţionale, prin oferirea unui statut permanent. Preşedintele a mai spus că s-a discutat despre o posibilă majorare a procentului de 2% din PIB pe care ţările trebuie să îl aloce pentru apărare, dar că subiectul va mai fi dezbătut la următoarele întâlniri. De asemenea, Iohannis şi-a informat aliaţii NATO că România s-a angajat să crească trupele din Afganistan în 2019 cu peste 200 de oameni.

"Încă din 2016, de la Summitul de la Varşovia, noi am încercat să consolidăm Flancul Estic. Această încercare am făcut-o împreună cu ceilalţi de pe Flancul Estic şi am obţinut pas cu pas o acceptare a importanţei Flancului, o întărire a prezenţei aliate şi în acest an, am obţinut două lucruri: un centru de comandă de trei stele operaţional, fiind un centru de comandă între nivelul tactic, cel mai de jos, şi nivelul strategic, cel mai de sus. Noi credem că noi vom avea în final în jur de 400 de ofiţeri de stat major din toate ţările NATO care vor să fie împreună cu noi. Noi am obţinut o upgradare a statutului brigăzii multinaţionale pe care am înfiinţat-o, acum a căpătat un statut permanent. Vom continua să negociem cu ceilalţi aliaţi pentru o prezenţă cât mai solidă în cadrul acestei brigăzi. Iată deci două rezultate de care putem să fim mândri", a anunţat preşedintele Klaus Iohannis la finalul Summitului NATO de la Bruxelles.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că în cadrul Summitului s-a discutat despre o posibilă majorare a procentului de 2% din PIB pe care ţările trebuie să îl aloce pentru apărare.

"În 2014 s-a decis ca în principiu, până în 2024, alocările naţionale pentru apărare să fie 2% din PIB. Rezultatele sunt foarte diferite şi ne aflăm destul de departe de momentul 2014. România, de exemplu, a ajuns la 2% încă de anul trecut şi alte ţări au ajuns la o performanţă similară. SUA sunt la în jur de 4%. Dar avem aliaţi care şi în ziua de astăzi au bugete sub 1% pentru apărare. Atunci, pe bună dreptate, s-a pus la modul foarte apăsat în discuţie ceea ce am numit noi împărţirea sarcinilor sau a contribuţiilor. (...) Suntem la 2% şi ne menţinem acest nivel. S-a discutat fără să se ia o decizie, să încercăm în perspectivă să mergem chiar mai departe şi probabil la următoarele Summituri NATO vom avea o abordare care încearcă să treacă peste nivelul de 2%", a mai explicat şeful statului.

El a precizat că s-a angajat în faţa aliaţilor NATO ca, până în 2019, numărul personalului românesc din Afganistan să fie majorat de la peste 770 de oameni la peste 950.

"Noi ne-am angajat prima dată în CSAT şi astăzi am transmis aliaţilor că vom creşte numărul de personal în Afganistan de la 770 şi ceva de oameni, vom ajunge la peste 950 anul viitor, care vor fi şi militari, şi jandarmi, şi ceva personal civil.  Este o creştere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condiţiile care noi am înţeles de mult şi suntem convinşi că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci şi despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm, în regiunea mare în care ne aflăm, incluzând evident şi Afganistan. Trebuie menţionat aici că prezenţa noastră în Afganistan şi a celorlalţi aliaţi este o prezenţă în baza Articolului 5, este singura dată când s-a invocat Articolul 5, după catastrofa din New York, din 11 septembrie. Noi am înţeles care este rolul nostru, îl jucăm cu mare seriozitate şi soldaţii noştri sunt foarte, foarte apreciaţi acolo, în Afganistan, şi pot să spun, ca şi preşedinte, că sunt mândru de ei", a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a fost întrebat despre conflictul dintre SUA şi Germania în privinţa cheltuielilor pentru apărare şi dacă există pericolul destrămării Alianţei.

"Deci, pot să vă spun din capul locului că nu există acest pericol! Doi, nu există un conflict. Există o discuţie şi aceste chestiuni pot să spun că au fost aduse în discuţie de preşedintele Trump. Trebuie să subliniez: preşedintele Trump nu a iniţiat un conflict, nu a fost agresiv. A spus lucrurilor, pur şi simplu, pe nume, aşa cum este normal între prieteni şi aliaţi. Lucrurile au fost discutate şi ne-am despărţit cu înţelegerea clară că NATO este unită, este unică, este cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată pe Pământ şi că mergem împreună mai departe. Dar, împreună, ne-am angajat să cheltuim un pic mai mult pentru a face NATO şi mai puternică, inclusiv Germania", a afirmat Iohannis.

Şeful statului a fost întrebat şi despre felul în care priveşte România ceea ce se întâmplă în Crimeea şi militarizarea foarte puternică a zonei.

"Ne îngrijorează. Deci, această hipermilitarizare a Crimeii ne îngrijorează. Este în vecinătatea noastră, şi această îngrijorare am împărtăşit-o aliaţilor. Tocmai de aceea, cred că pot să spun un lucru pe care îl spunem noi mai des în NATO: securitatea naţională, siguranţa, nu are preţ; dar pentru asta e nevoie de cheltuială. Deci, ca s-o asiguri, trebuie să cheltui. Securitatea nu vine de la sine şi, cum am spus înainte, România a înţeles de mult că noi nu suntem doar un receptor de securitate. Suntem şi o ţară care oferă securitate. Şi, atunci, în primul rând, trebuie să oferim noi securitate românilor. Este evident. Şi, atunci, cu siguranţă, la momentul potrivit, vom fi deschişi la o discuţie pe cheltuielile pentru apărare. Este o discuţie complicată, în condiţiile în care toate sectoarele cer bani - şi sănătatea, şi pensiile, şi salariile, şi şcolile. Însă, fără apărare şi fără securitate, nu dorim să fim în România. Şi, atunci, încă o dată, a fost o discuţie antamată, nu s-a decis, încă, nimic, dar, cu siguranţă, vom continua, de exemplu, anul viitor, când ne întâlnim să serbăm 70 de ani de NATO", a răspuns preşedintele.

Sursa: News.ro