Jobul inedit care i-a schimbat viața unei românce din Italia. Cum a ajuns să-l practice: "E o meserie foarte delicată. Ce frumos este să vezi o femeie"
O altfel de poveste. O româncă a câștigat simpatia italienilor, după ce și-a făcut povestea cunoscută. Femeia conduce un autobuz școlar și nu se vede fâcând altceva. Adoră să interacționeze cu copiii și spune că este o meserie care necesită foarte multă responsabilitate.
De Redactia Observator la 06.02.2024, 21:11Născută și crescută în România, Floarea-Ana a parcurs un drum plin de provocări și sacrificii pentru a ajunge unde este acum. Înainte de a-și găsi locul în lumea transportului, ea și-a desfășurat activitatea în diverse domenii, inclusiv la Inspectoratul Școlar și în companii private din orașul său natal, Tulcea. De asemenea, a fost implicată în activități de voluntariat. Această experiență a pregătit-o pentru ceea ce urma să devină mai târziu.
Conduce cu pasiune
Decizia de a se alătura echipei de transport din Savona a venit ca un rezultat al unui concurs la care a participat în ianuarie, anul acesta. De atunci, a devenit o persoană foarte iubită și respectată în comunitatea locală, aducând un zâmbet pe chipurile celor cu care interacționează zilnic.
„Ce frumos este să vezi o femeie conducând un autobuz...Este frumos să vezi că, din când în când, și femeile conduc autobuze, este o mare responsabilitate...", spune femeia conform IVG.it.
Pentru Floarea-Ana, condusul autobuzelor nu este doar o slujbă, ci o pasiune și o responsabilitate imensă. Ea lucrează în serviciul de transport școlar, având oportunitatea de a interacționa direct cu copiii. Acest lucru îi aduce o satisfacție deosebită.
"Inițial m-am gândit să fiu șofer de camion, dar apoi un prieten de-al nostru, fost șofer TPL, m-a sfătuit să încerc să conduc autobuze, deoarece se căutau șoferi pentru autobuze școlare. Obișnuită să lucrez cu copii și tineri, am decis să încerc și am reușit, spre marea mea satisfacție", mărturisește românca.
Pentru mulți, alegerea unei cariere în domeniul transportului poate părea neobișnuită, dar pentru ea a fost o decizie inspirată de visurile și ambițiile din copilărie. În ciuda provocărilor și a temerilor inițiale, ea și-a depășit limitele și a urmat calea care i-a adus împlinire și satisfacție.
„Există multe temeri! Am fost lovită de o mașină, pe o trecere de pietoni pe zebră, când eram în clasa întâi. Până la 20 de ani, am avut coșmaruri... Mi-am dat seama că dacă nu-mi depășesc singur temerile, nimeni nu o va face pentru mine. Așa că, după un an de facultate, mi-am luat permisul de conducere și mi-am depășit anumite anxietăți cu ajutorul șofatului, care m-a pasionat imediat. În ceea ce privește responsabilitatea, da, este multă! Este o meserie foarte delicată care nu-ți permite nicio clipă de distragere a atenției. Șoferul de autobuz este ca un mecanic de tren, un căpitan de navă, un pilot de avion... El are responsabilitatea atâtor vieți în timpul deplasării zilnice. Îmi amintesc că în România, când mă urcam în autobuz, știam că din acel moment viața mea și a fiicelor mele se află în mâinile șoferului, așa că aveam o mare stimă și respect pentru el. Totuși, recunosc, pe atunci nu m-aș fi gândit niciodată să fac această meserie”, adaugă românca.
Cariera de șofer, o decizie inspirată de visurile și ambițiile din copilărie
Pe lângă munca sa ca șofer de autobuz, Floarea-Ana este și o mamă devotată și o prietenă iubitoare. Ea a montat în autobuzul școlar un "Radio News - Scuolabus", unde îi întâmpină pe copii cu căldură și le aduce vestea unei zile minunate înainte de a începe cursurile.
„A fi șofer de transport public necesită multă atenție și energie. Contactul cu oamenii este foarte important și necesită, de asemenea, să știi cum să gestionezi cât mai bine anumite situații. Dar, în cele din urmă, așa cum spunea tatăl meu, cel mai important lucru este să pui dragoste în tot ceea ce faci".
Pentru Floarea-Ana, fiecare zi este o oportunitate de a împărtăși dragoste și bucurie, atât în sfera profesională, cât și în cea personală. Povestea ei de viață este un tribut adus curajului, perseverenței și pasiunii de a face lumea un loc mai frumos.
"Pacea de mâine începe cu prietenia de azi", spune șoferița româncă din Italia, amintind motto-ul unui Festival Internațional din România care îi este drag, "Peștișorul de aur".