Mărturia unei adolescente de 16 ani din SUA despre tatăl alcoolic: "Lupta cu un om beţiv este oribilă, mai ales când beţivul e tatăl tău"
O tânără de 16 ani şi-a deschis sufletul şi a vorbit pentru prima dată despre trauma suferită în copilărie şi despre durerea care a măcinat-o de-a lungul anilor, văzându-şi tatăl mai mult beat decât treaz, iar pe mamă renunţând la lupta pentru salvare, făcându-şi bagajele şi ieşind pentru totdeauna pe uşă.
De Larisa Andreescu la 23.03.2021, 16:45
- Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19, Antena 1
Preslee Scott, în vârstă de 16 ani, obișnuia să-și asume rolul de părinte al fraților ei mici atunci când tatăl lor, Casey, avea mâna „lipită” de o sticlă de băutură.
Adolescenta își amintește că, în şcoala gimnazială, împacheta baxurile goale de băutură ca să le poată ascunde în containerele de gunoi amplasate în aer liber, așa cum făcuse mama ei înainte de divorț. Când Casey leşina mort de beat, obişnuia sp le spună oamenilor că este de la oboseală: „Eram constant neliniştită pentru că nu voiam ca fratele şi sora mea să vadă acea parte din el. Am simţit că trebuie să fiu un adult când eram cu el, de parcă ar fi fost treaba mea să-i protejez”.
Este o experiență pe care Preslee o detaliază într-un eseu pentru tema ei la ora de engleză din clasa a zecea care a devenit virală pe Facebook. Într-un paragraf emoţionant, adolescenta din Utah și-a amintit cum Casey se comporta atât în public, cât mai ales acasă, atunci când era sub influenţa alcoolului: „Știam felul în care prea mult alcool ar putea afecta pe cineva. Știam cum va fi tatăl meu când ne prezentam la o petrecere şi cum se transforma într-o persoană complet diferită după ce plecam”
Casey, în vârstă de 47 de ani, care are mai mult de doi ani de când nu a mai pus gura pe alcool, a izbucnit în lacrimi pentru prima dată când a citit scrisoarea.
„A fost crud. A fost real. De îndată ce am terminat, mi-am spus: ‘Alți oameni trebuie să audă asta’”, a dezvăluit el.
Luna trecută, tatăl a împărtășit scrisoarea fiicei sale cu publicul, citind rândurile în timpul podcastului său săptămînal „Proiectul Recuperarea”. Videoclipul a fost de atunci vizionat de peste 3,1 milioane de ori pe Facebook, iar bărbatul a primit mii de mesaje din partea ascultătorilor: „I-am făcut pe taţi să mă contacteze să-mi spună: Voi face tot posibilul să renunţ la dependenţă. Nu mi-am dat seama cum îmi afectez copii. Vreau să-i asigur pe oameni că există speranţă, lucrurile se pot îmbunătăţi”
Drumul spre recuperare
Casey, care a început să bea la vârsta de 14 ani, „a dat cu capul de pământ” pe 3 septembrie 2018, când a pierdut controlul vehiculului său și a spulberat o mașină în care se aflau şi doi copii.
„Datorită lui Dumnezeu, nimeni nu a murit, dar viaţa mea s-a schimbat pentru totdeauna”, a spus Casey.
A doua, tatăl a cerut ajutor şi a fost acceptat într-o unitate de dezintoxicare timp de o săptămână. A petrecut apoi încă 45 de zile la un centru de reabilitare, potrivit Today.
Preslee știa că oamenii bârfeau despre tatăl ei. La acea vreme, el era reporter pentru o televiziune din Utah, iar accidentul a devenit ştirea principală.
„Nu eram jenată. Am fost ușurată, sincer. Parcă mi s-a ridicat o greutate de pe umeri când s-a dus la reabilitare. Tot ce mi-am dorit vreodată a fost ca el să nu mai bea și nu putea să facă asta singur. Ştiam că trebuie să atingă pământul înainte de a lua o decizie drastică", a povestit adolescenta.
Tatăl, sobru de aproape 950 de zile şi-a împărtăşit călătoria spre vindecare şi a vorbit despre depăşirea dependenţei de alcool pe podcastul său.
Relația sa cu fiicele Preslee și Frankie, de 13 ani, dar și cu fiul, Boden, de 10 ani, nu a fost niciodată mai bună: „Când beam, nu eram prezent. Mă gândeam doar să iau următoarea bere. Acum sunt în acest moment, sunt prezent. Avem aceste conversații minunate și oneste şi sunt atent la ele.”
Dependenţa este o boală pentru familie
Scrisoarea integrală pe care adolescenta a redactat-o cu scopul de a prezenta o simplă temă la şcoală a devenit virală şi a ajutat sute de oameni să deschidă ochii şi să facă cu adevărat o schimbare atât pentru ei, cât mai ales pentru cei pe care îi iubesc, cei care le-au fost mereu alături la bine şi la greu.
„Această scrisoare este despre viaţa mea, până acum. Voi vorbi despre cum dependenţa mi-a afectat viaţa şi toate lucrurile întâmplate. Până acum, anii 2015-2020 au fost cei care m-au influenţat cel mai mult. Aceşti ani au avut cele mai negre zile, dar au avut şi cele mai însorite momente. Am fost într-o situaţie foarte dificilă, da rma fost capabilă să trec peste, iar acum sunt mult mai fericită. Sunt recunoscătoare pentru toate lucrurile grele prin care am trecut.
Acum să începem cu începutul. De când mă ştiu, tata a fost alcoolic. Îmi aduc aminte că mergeam la petreceri cu tata, el conducând într-acolo, dar mama era mereu cea care conducea înapoi spre casă. O parte din mine şi-a dorit mereu să vadă un lucru bun din toate, dar ştiam care era adevărul. Ştiam modul în care prea mult alcool poate afecta pe cineva, ştiam cum va fi tatăl meu când ne prezentam la o petrecere şi cum se transforma într-o persoană complet diferită după ce plecam. Erau mereu multe certuri. Credeau că dorm, când eu de fapt îi ascultam şi mă gândeam că poate într-o bună zi se vor opri şi vom fi fericiţi mereu. Eram mult mai inteligentă decât credeau că sunt şi a trebuit să mă maturizez mai repede decât ceilalţi copii.
Lucrurile s-au înrăutăţit când mamei i s-a umplut paharul şi a decis să divorţeze de tata. Părinţii mei au divorţat în data de 23 februarie 2017. Am reţinut acea zi pentru că în sinea mea speram ca acea zi să nu vină niciodată. Mi-a frânt inima să o văd pe mama mutându-se din casă, era protectoarea mea, era cea care încercase să-i ascundă dependenţa cât de mult a putut. Era prietena mea cea mai bună şi puteam vorbi despre orice; m-am simţit trădată când a pelcat, m-am simţit singură şi speriată. S-a mutat cu fratele ei, până când s-a pus pe picioare. Custodia a fost împărţită, stăteam şi la mama şi la tata. Am plâns, am plâns pentru foarte mult timp. (...)
Am simţit că trebuie să fac un pas înapoi, aşa cum a făcut mama, deşi îl iubesc mai mult ca orice, dar a început să bea mai rău odată cu plecarea mamei sau poate ea reuşea să ascundă totul mai bine. Uram să fiu acolo în fiecare zi, pentru că în fiecare zi mă certam cu tata. Toate certurile eraud espre lucruri stupide, ca spălatul vaselor. Lupta un un om beţiv este cel mai oribil lucru, mai ales când beţivul e tatăl tău. Oricât de tare încercam niciodată nu câştigam, mă simţeam ca o bonă mereu, iar asta mă făcea să urăsc locul ăla şi mai mult. Uram să vorbesc cu tata, relaţia noastră era oribilă în acea vreme. Apoi s-a întâmplat.
În 13 septembrie 2018 tata a condus beat şi a lovit pe cineva. Îl aşteptam acasă la ora 3, dar nu a apărut. Am simţit un gol în stomac, iar ziua s-a făcut din ce în ce mai întunecată. Apoi mama a fost sunată. Ştiam că ceva s-a întâmplat pentru că îi tremura vocea. Eram aşa de speriată, dar aici povestea se întoarce. În seara aia tata şi-a dat seama că are nevoie de ajutor, că trebuie să facă o schimbare. A mers la reabilitare, nu am putut vorbi o săptămână când era acolo. Accidentul ajunsese peste tot la ştiri, dar mă bucuram pentru că primeşte în sfârşit ajutor.
Astăzi, eu şi tata lucrăm la relaţia noastră şi sunt foarte mândră de el. Nu ne mai certăm ca atunci şi să stau acasă la el e mult mai linişte. Mă face să râd şi petrecem timp împreună. Acum are o prietenă care are grijă de el şi e foarte prietenoasă, mă bucur că tata a găsit pe cineva căruia să îi ofere iubire. Povestea are suişuri şi coborâşuri dar sunt foarte recunoscătoare pentru tot. Mă bucur pentru că nimeni nu a fost rănit în accident, dar mă buur că accidentul s-a întâmplat. Asta l-a salvat pe tata şi l-a făcut să primească ajutorul de care avea nevoie. Iubesc felul în care s-a transformat tata şi relaţia strânsă pe care o avem şi de-abia aştept să ne creăm noi amintiri frumoase. Te iubesc tată!”
„Când am citit scrisoarea ei mi-am dat seama că trebuie să o audă şi alţii pentru a realiza că dependenţa este o boală pentru familie” a declarat tatăl fetei.
