Mesajul emoţionant al unei mame pentru părinţi: 'Într-o zi, toate se termină'
O mamă din Statele Unite a curprins într-un mesaj postat pe Facebook momentele sfâșietoare prin care trec părinții atunci când copiii ajung la maturitate.
De Daniel Murărescu la 09.01.2020, 11:51O mamă din Statele Unite a curprins într-un mesaj postat pe Facebook momentele sfâșietoare prin care trec părinții atunci când copiii ajung la maturitate și se pregătesc să plece din casa în care au crescut.
Într-o scrisoare postată pe Facebook, Misty Brewer Lee (Arkansas, SUA) i-a îndemnat pe tinerii părinți să se bucure de fiecare clipă, chiar dacă zilele sunt un haos, iar oboseala devine copleșitoare.
Mesajul a strâns, de la publicare, aproape 500.000 de distribuiri și peste 100.000 de comentarii.
Prima oară când ai copii ți se spune de provocările părinților, nopțile nedormite, că nu vor sta în pat, că este scump să crești un copil, că se lovesc...
Că trebuie să pleci de la serviciu ca să îi iei de la școală când nu se simt bine, că trebuie să îi ajuți cu temele, casa e în dezordine, nu se mai termină de spălat rufele, hainele lor sunt scumpe, trebuie să le pui pachețele la școală...
Te uiți cum le strălucesc ochii în dimineața de Crăciun... încerci să trăiești fiecare dintre acele momente magice.
Îi înveți să facă sport, să meargă la antrenamente.... îi duci peste tot doar ca să practice sportul pe care îl adoră... indiferent cât de epuizant și scump devine.
Viața e atât de ocupată că rareori te oprești să te gândești cum va fi când acele zile se vor sfârși.
De fapt, nici măcar nu îți imaginezi.
Crezi că 18-20 de ani pare o veșnicie...
Apoi orele devin zile... zilele devin luni... iar lunile devin ani.
Acea persoana mică ce se cuibărea lângă tine în pat ca să se uite la desene animate dintr-o dată devine un tânăr adult ce te îmbrățișează pe hol când vine și apoi pleacă.
Iar haosul și râsetele care umpleau casa... devin liniște și singurătate.
Ai învățat cum să crești un copil care are nevoie de tine și cum să îl protejezi, dar nu ai nicio idee cum ar trebui să fie când pleacă.
Așa că ții de el cât poți de strâns, întrebându-te cum a trecut timpul atât de repede... simțindu-te vinovat dacă ai pierdut ceva...
Pentru că deși ai avut 20 de ani... nu pare că a fost suficient.
Te întrebi atât de multe lucruri...
I-ai învățat lecțiile potrivite?
Le-ai citit suficiente cărți când erau copii?
Știu cât de mult îi iubești?
Ai fi putut face mai mult ca părinte?
Când e timpul să plece de acasă, te lovește ca o tonă de cărămizi.
Și tot ce poți să faci este să te rogi... să speri... și să ai încredere că Dumnezeu îi va proteja.
A fi părinte e de departe cea mai uimitoare experiență a vieții... care uneori te umple de fericire, iar altădată te lasă cu inima frântă.
Dar un lucru este sigur... niciodată nu e suficient timp.
Pentru toți părinții cu copii mici... care se gândesc în fiecare zi cum să se descurce în toată nebunia...
Obosiți zi după zi...
Bucurați-vă de fiecare moment.
Pentru că într-o zi... toate acele zile pline de desene animate, îmbrățișări, magie de Crăciun, jocuri și mese târzii...
Toate se termină.
Și tot ce îți mai rămâne este să speri că ai făcut suficient de mult bine încât, atunci când își vor întinde aripile...
Vor zbura.