Mesajul lui Vladimir Putin după ce Franţa a propus extinderea umbrelei nucleare în UE

Liderii europeni au dat undă verde unui plan de înarmare comună, necesar după ce Donald Trump s-a distanţat de aliaţii din UE. România a fost reprezentată la Bruxelles de Ilie Bolojan, care a anunţat la final că ţara noastră nu va trimite trupe în Ucraina. Peste Ocean, Donald Trump a avertizat că ar putea să nu apere statele NATO care nu investesc un anumit procent în apărare. 

• "Vrem să mai fim minţiţi şi de altcineva". Românii din "Piaţa la doi boi" din Bruxelles explică de ce nu se întorc acasă

După zece ore de discuţii, summitul de urgenţă de la Bruxelles s-a încheiat cu decizia de a investi sume fără precedent în apărarea continentului. 

Concluziile summitului de la Bruxelles

Ilie Bolojan şi ceilalţi şefi de state şi guverne au aprobat planul de înarmare propus de Comisia Europeană. Mai exact, va fi înfiinţat un mecanism de 150 de miliarde de euro pentru achiziţii de arme la comun. În plus, ţările membre îşi pot creşte procentul din PIB alocat apărării, lucru care va permite alocarea a 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani. 

Ca răspuns la pericolul reprezentat de Rusia, întărirea flancului de est, de la Marea Baltică la Marea Neagră, va fi prioritară. Costul: 800 de miliarde de euro, adică aproximativ 1800 de euro pe care fiecare european îl va plăti în următorii 4 ani pentru propria securitate. 

Planul a fost aprobat de toţi membrii, dar unitatea a dispărut atunci când a venit vorba de Ucraina. Ungaria s-a opus aderarării Kievului la UE şi  ca ucrainenii să primească 30 de miliarde de euro anul acesta. 

SUA şi Ucraina se vor întâlni la Riad

Pe lângă bani şi armament, Statele Unite nu mai oferă Kievului nici informaţii ale serviciilor secrete. Trump speră să îl forţeze astfel pe Zelenski să semneze un armistiţiu cât mai rapid. O primă discuţie va avea loc săptămâna viitoare, la Riad.

Trump spune însă că el cunoaşte lucruri despre ruşi şi dorinţa acestora de a face pace pe care nu le mai ştie nimeni. În schimb, este tot mai furios pe aliaţii de până acum ai ţării sale şi a venit cu o nouă idee - articolul cinci al NATO să nu mai fie activat în cazul statelor care nu investesc cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

Locul Statelor Unite poate fi luat de europeni

Franţa le-a oferit aliaţilor să intre sub protecţia ei nucleară. Propunerile Parisului au fost ironizate de Vladimir Putin.

"Mai sunt încă unii care vor să revină la epoca lui Napoleon. Au uitat cum s-a încheiat asta", a declarat ieri Vladimir Putin.

"Dacă a reacţionat aşa înseamnă că ştie că am spus adevărul. Şi că ştiu că el poate încălca acordurile pe care le semnează", a răspuns Emmanuel Macron.

Tot Macron a convocat marţea viitoare, la Paris, o întâlnire a miniştrilor Apărării şi şefilor de stat major din Uniunea Europeană. Discuţiile vor fi axate pe trimiterea a mii de militari europeni în Ucraina, ca misiune de pace după semnarea unui acord. 

"Reprezentanţii României vor participa. Nu pentru vă vom trimite trupe pe teren, pentru că nu vom trimite trupe pe teren, ca să fie lucrurile fără echivoc. Ci pentru că România este şi astăzi un hub logistic", a susţinut Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României.

Peste noapte, Rusia a atacat infrastructura energetică a Ucrainei cu 58 de rachete şi peste 200 de drone. Cel puţin 15 oameni au fost răniţi. Din acest motiv, preşedintele SUA a scris pe reţeaua sa de socializarea că ia în considerare sancţiuni bancare şi economice asupra Moscovei până când va exista o încetare a focului.