Ministrul de externe ucrainean propune țărilor nemulțumite negocieri privind controversata Lege a educației

Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a propus marți seara țărilor vecine nemulțumite de noua Lege a educației să se așeze la masa tratativelor.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a propus marți seara țărilor vecine nemulțumite de noua Lege a educației să se așeze la masa tratativelor, invitația, lansată într-o postare pe Twitter, survenind după ce Ungaria a amenințat că va bloca demersurile Kievului în vederea aderării la Uniunea Europeană, relatează agenția de presă Unian și publicația ucraineană Segodnia, informează Agerpres

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat luni seara această legeconsiderată drept o restrângere a învățământului în limbile minorităților naționale. 

"Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. De ambele părți", a afirmat Klimkin în mesajul său.

"Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă", a pledat șeful diplomației ucrainene.

Ungaria a adus la cunoștință marți Ucrainei că intenționează să-i obstrucționeze orice avans "în procesul său de integrare europeană" ca represalii la noua Lege a educației ce extinde învățământul în limba ucraineană în școli în dauna limbilor minorităților, între care și minoritatea maghiară.

"Ungaria va bloca fiecare pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic" între UE și fostele republici sovietice, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-un comunicat.

Guvernul ucrainean a replicat, spunând că este o "declarație emoțională nejustificată" a Budapestei, potrivit vicepremierului Ivanna Klympush-Tsintsadze.

Legea, care va intra în vigoare în 2020, a suscitat de câteva săptămâni critici din partea autorităților țărilor din regiune.

"Sunt convins că reacția Europei și a lumii întregi (la această lege) trebuie să fie severă și imediată", a declarat marți ministrul de externe adjunct al Rusiei, Grigori Karasin, citat de agenția de presă TASS.

"Deși legea nu menționează limba rusă, este evident că scopul principal al parlamentarilor ucraineni a fost de a încălca interesele a milioane de rezidenți vorbitori de limba rusă din Ucraina, stabilirea forțată a unui regim monoetnic într-un stat multinațional ", se menționează într-o declarație a Ministerului de Externe rus, citat marți într-o analiză a agenției RIA Novosti.

Ministerul de Externe al României a condamnat de asemenea marți promulgarea acestei legi, notează AFP.

Ucraina susține că dorește să remedieze nivelul insuficient de cunoaștere a limbii ucrainene în cadrul unei părți a populației, în special în sudul și estul țării, regiuni vorbitoare de limbă rusă, din aprilie 2014 scena unui conflict armat cu separatiști proruși. Kievul și Occidentul acuză Moscova de susținerea acestora, potrivit AFP.

La rândul său, ministrul educației ucrainean Lilia Grinevici a declarat că Ucraina este dispusă să trimită Consiliului Europei pentru expertiză articolul referitor la limbă din această lege, pentru confirmarea absenței încălcărilor obligațiilor internaționale.

În conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limbile minorităților, inclusiv română, urmează să fie predate în limba ucraineană.