"Nu mai putea ţine pixul în mână!". Alertă medicală în India, după ce un băieţel de şase ani a ajuns în stare gravă la spital cu un diagnostic crunt

Un copil de şase ani, afectat cu sindromul Guillain-Barré (GBS), o afecțiune neurologică rară care poate duce la paralizie, a ajuns la terapie intensivă după ce nu a mai putut ține nici măcar un creion în mână. Autoritățile suspectează o contaminare masivă cu bacterii periculoase şi desfăşoară investigaţii pentru a implementa măsuri de control eficiente. În 2019, cel puţin un copil a murit în nordul ţării din cauza GBS.

• Noi stenograme în dosarul Nordis arată cum au fost păcăliți sute de români. "Hai, Cristi, să-i mai luăm niște bani"

Un focar de sindrom Guillain-Barré (GBS), o afecțiune neurologică rară, dar gravă, a fost raportat în orașul Pune, India, unde autoritățile sanitare au identificat peste 160 de cazuri de la începutul anului, potrivit BBC. Cel puțin cinci decese suspecte au fost înregistrate, iar în prezent, 48 de pacienți sunt internați la terapie intensivă, dintre care 21 sunt intubați. Situația a generat o mobilizare rapidă a experților în sănătate publică, în condițiile în care boala poate cauza paralizie severă și, în cazurile critice, insuficiență respiratorie.

Unul dintre primele semnale de alarmă a fost tras de cazul unui băiat de șase ani, care a ajuns în stare critică la spital după ce a început să aibă dificultăți în a ține un creion.

”Ștersesem niște cuvinte și i-am cerut să le scrie. Am presupus că era furios și de aceea nu ținea creionul cum trebuie”, a declarat ea pentru ziarul Indian Express.

Inițial, mama sa, profesoară, a crezut că este vorba despre un simplu disconfort legat de teme. Ea nu și-a imaginat niciodată că dificultatea lui de a ține un creion era primul semn al sindromului Guillain-Barré (GBS), o afecțiune rară care poate duce la paralizie. Însă, în doar câteva zile, copilul și-a pierdut complet mobilitatea membrelor, iar boala a progresat rapid până la incapacitatea de a înghiți, vorbi și respira fără suport ventilator.

Băiatul este acum în proces de recuperare.

Sindromul Guillain-Barré, declanșat de o bacterie periculoasă prezentă în apă și carne contaminată

GBS este o afecțiune rară în care sistemul imunitar atacă celulele nervoase, provocând slăbiciune musculară și, în cazuri grave, paralizie totală. Boala debutează cu furnicături la nivelul membrelor și slăbiciune musculară, iar simptomele se agravează în decurs de două până la patru săptămâni. Potrivit datelor, rata de mortalitate variază între 3 și 13%, în funcție de severitatea cazului și accesul la îngrijiri medicale.

Autoritățile sanitare indiene au identificat drept principală cauză a acestui focar bacteria Campylobacter jejuni, unul dintre cei mai periculoși agenți patogeni care provoacă infecții alimentare, potrivit BBC. Aceasta este răspândită în special prin carne de pasăre insuficient gătită și prin apă contaminată.

Legătura dintre Campylobacter și GBS a fost descoperită în anii ‘90 în zonele rurale din China, unde focare de sindrom Guillain-Barré apăreau frecvent în timpul musonilor, după ce copiii intrau în contact cu apa contaminată de păsări. Specialiștii spun că doar o fracțiune din tulpinile acestei bacterii au o structură moleculară care le permite să declanșeze această reacție imunitară anormală, dar în Pune se pare că tocmai o astfel de tulpină circulă acum.

Nu există teste clare pentru diagnosticare sau tratamente

În țările cu standarde ridicate de igienă, infecțiile respiratorii reprezintă principala cauză a GBS, dar în zonele cu igienă precară, sursa principală rămâne bacteria Campylobacter, transmisă prin apă sau carne contaminată.

Una dintre marile provocări ale GBS este că nu există un test unic care să confirme boala, iar diagnosticul se pune pe baza simptomelor clinice. Din această cauză, mulți pacienți sunt diagnosticați târziu sau incorect, ceea ce le poate agrava starea.

"Diagnosticul reprezintă o constelație de caracteristici clinice. Diagnosticul greșit, absența diagnosticului sau diagnosticul tardiv se pot întâmpla cu ușurință", spune Hugh Willison, profesor de neurologie de la Universitatea din Glasgow.

În plus, nu există un tratament curativ pentru GBS. Medicii folosesc plasmafereza (o procedură care elimină anticorpii nocivi din sânge) și imunoglobuline intravenoase pentru a reduce severitatea bolii. Totuși, pacienții au nevoie de luni întregi de recuperare și asistență medicală intensivă.

Autoritățile indiene iau măsuri pentru a preveni răspândirea bacteriei

În fața situației alarmante, echipele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) s-au deplasat în Pune pentru a colabora cu autoritățile locale și a monitoriza focarul. Până acum, au fost inspectate peste 60.000 de locuințe și au fost prelevate 160 de probe de apă.

Specialiștii au emis recomandări clare pentru populație: să consume doar apă fiartă, să evite carnea insuficient gătită și alimentele perisabile, pentru a reduce riscul de infectare.

Deși autoritățile încearcă să tempereze panica, incertitudinea rămâne ridicată. Nu este încă clar dacă focarul a fost provocat de o contaminare masivă a apei sau de consumul generalizat de carne infestată. Un lucru este sigur: bacteria Campylobacter circulă activ în India, iar numărul cazurilor continuă să crească.