Polonia va cere aderarea la Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi, în încercarea de a debloca fondurile UE

Adam Bodnar, care va fi probabil viitorul ministru al justiţiei din Polonia, a declarat joi agenţiei Reuters că ţara sa va cere aderarea la Parchetul European (EPPO), instituţie la care participă deja 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

• ANIMAŢIE. Navă scufundată în Marea Neagră: Supravieţuitorii au fost recuperaţi de echipajele unor vase comerciale; sunt aduşi în portul Constanţa. Trei marinari, daţi dispăruţi

Partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), aflat până acum la putere la Varşovia şi implicat în confruntări cu Bruxellesul privind reformele criticate pentru subminarea independenţei justiţiei, nu a dorit implicarea în EPPO, care anchetează infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Poziţia PiS a fost că Parchetul European s-ar amesteca în problemele sistemului judiciar polonez.

Bodnar, senator din partea Coaliţiei Civice (KO), de orientare liberală, considerat de presa poloneză principalul candidat la funcţia de ministru al justiţiei, consideră că aderarea la EPPO ar fi o dovadă imediată de bună-credinţă, care ar putea contribui la deblocarea unor fonduri europene de miliarde de euro. Bruxellesul a îngheţat plăţile către Polonia în cadrul mecanismului de relansare după epidemia de COVID-19 din cauza preocupărilor privind statul de drept.

"Există planuri de aderare. S-ar putea face în primele săptămâni de guvernare" ale noului cabinet rezultat din alegeri, a afirmat Bodnar.

"Decizia este în mâinile lui Donald Tusk"

Întrebat despre informaţiile din presă despre portofoliul justiţiei, el a răspuns că "există astfel de discuţii, dar nu este nimic sigur. Decizia este în mâinile lui Donald Tusk", liderul KO.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, este aliat al PiS şi a încredinţat acestui partid primul mandat de formare a unui nou guvern, ceea ce va fi practic imposibil în lipsa unei majorităţi, iar toate partidele parlamentare au exclus colaborarea cu fosta formaţiune de guvernământ.

Un eşec al PiS ar deschide calea către o perioadă de coabitare, cu preşedintele şi premierul proveniţi din tabere politice diferite. Reuters apreciază că un astfel de aranjament ar complica eforturile viitorului guvern de a reveni asupra reformelor judiciare implementate de naţionalişti, deoarece şeful statului are drept de veto asupra noilor legi.

Varșovia ar arăta că este "mai responsabilă"

Bodnar, care în fosta sa calitate de Avocat al Poporului s-a opus reformelor PiS, consideră însă că pentru aderarea la EPPO nu ar fi nevoie de semnătura lui Duda. "Ar trebui doar o scrisoare din partea premierului. Apoi Comisia Europeană răspunde în termen de patru luni (...) Este bine din punctul de vedere al recuperării fondurilor, deoarece arată că suntem mai responsabili", a spus el.

Senatorul şi-a exprimat speranţa că procurorii EPPO vor ancheta presupusa utilizare necorespunzătoare a fondurilor europene de către instituţii publice cum ar fi Centrul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare (NCBR).

Criticii afirmă că parchetul polonez a fost politizat în mandatul lui Zbigniew Ziobro ca ministru al justiţiei, sistemul actual lăsând procurorii fără şanse de a urmări efectiv suspiciunile de infracţiuni ale PiS şi ale aliaţilor acestuia.

Bodnar a precizat că "majoritatea anchetelor trebuie efectuate de către procurorii polonezi (...) însă câtă vreme mulţi din procuratură au fost numiţi de Ziobro nu există o posibilitate reală. De aceea ar fi bună aderarea la EPPO".