ANALIZĂ: POVESTEA referendumului din Marea Britanie. Cum s-a ajuns la BREXIT
Cetăţenii britanici au fost chemaţi să aleagă între solidaritatea cu popoarele europene şi interesele naţionale, într-un referendum convocat chiar de premierul David Cameron din raţiuni populiste, care însă s-a întors împotriva liderului conservator britanic. Cum s-a ajuns la acest moment.
De Redactia Observator la 24.06.2016, 17:10Cetăţenii britanici au fost chemaţi să aleagă între solidaritatea cu popoarele europene şi interesele naţionale, într-un referendum convocat chiar de premierul David Cameron din raţiuni populiste, care însă s-a întors împotriva liderului conservator britanic. Cum s-a ajuns la acest moment.
1973
Marea Britanie a devenit membră a comunităţii europene în anul 1973, având o serie de beneficii economice şi politice de pe urma apartenenţei la UE.
Marea Britanie a avut mereu un statut privilegiat în Uniunea Europeană, refuzând să devină membră a zonei euro şi a Spaţiului de circulaţie fără frontiere Schengen.
2000
Marea Britanie a optat să facă excepţie şi de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale, astfel că instanţele britanice nu au ca referinţă cadrul juridic european. De asemenea, Londra are un statut special şi în privinţa contribuţiilor la bugetul comunitar.
2007
Premierul de atunci al Marii Britanii, Gordon Brown, a absentat de la ceremonia televizată a liderilor care au semnat Tratatul de la Lisabona, care acorda puteri extinse Bruxelles-ului. Tratatul controversat a fost negociat timp de doi ani, după ce planurile pentru o constituţie oficială au fost abandonate.
Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
2010
În mai 2010, David Cameron devenea premierul Marii Britanii, după o victorie istorică a Partidului Conservator. David Cameron a devenit atunci cel mai tânăr premier din istoria Marii Britanii.
2011
În contextul crizei economice şi financiare din zona euro şi pe fondul imigraţiei, David Cameron se contrează cu UE asupra planurilor de a introduce o taxă pe bănci şi de a restricţiona sectorul financiar al Londrei. Prim Ministrul le-a promis britanicilor că îşi vor lua puterea înapoi.
2013
Premierul David Cameron a promis electoratului, în ianuarie 2013, că, dacă Partidul Conservator va obţine majoritatea parlamentară în alegerile din 2015, Guvernul britanic va renegocia relaţia cu Uniunea Europeană şi va convoca, până în 2017, un referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană.
"După ce vom negocia un nou acord privind relaţiile Marii Britanii cu UE, vom oferi britanicilor un referendum cu o alegere simplă: rămânem în cadrul UE pe această nouă bază sau ieşim complet. Va fi un referendum pe tema apartenenţei sau nu la UE. Această consultare va avea loc în prima jumătate a viitoarei legislaturi, care începe în 2015. A venit vremea ca britanicii să îşi spună cuvântul", a declarat Cameron la acea vreme.
Cameron şi-a avertizat ţara asupra unor eventuale consecinţe ale unei părăsiri a UE.
"Unii sugerează că am putea deveni ca Norvegia sau Elveţia, cu un acces la piaţa unică, rămânând în afara UE. Dar va fi acest lucru, oare, în interesul nostru. Nu există nicio îndoială că suntem mai puternici în ochii (celor de la) Washington, Beijing sau New Delhi, deoarece suntem un actor puternic în cadrul Uniunii Europene. Este important pentru capacitatea noastră să realizăm lucruri în lume. Este important în ochii Statelor Unite şi celorlalţi prieteni ai noştri din lume. De aceea, mulţi ne spun foarte clar că ei doresc ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană", a declarat premierul britanic. Dacă părăsim Uniunea Europeană, este o cale dus, fără întoarcere", a spus atunci David Cameron.
2015
În urma unei campanii electorale foarte intense, sondajele anunţând că laburiştii şi conservatorii se află umăr la umăr, Cameron şi partidul său au reuşit să obţină o victorie detaşată.
Astfel, Cameron a rămas premier, iar Partidul Conservator a câştigat încă 24 de mandate în Camera Comunelor, ajungând la 331 – majoritate clară.
Februarie 2016
Premierul David Cameron a obţinut, în februarie, un nou "statut special" al ţării în Uniunea Europeană, în urma a 30 de ore de discuţii. Acordul permitea Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale.
"Marea Britanie nu va participa niciodată la planuri pentru acordarea de asistenţă financiară unor state din zona euro. De asemenea, companiile britanice nu vor fi discriminate, pentru că oricum sunt în afara zonei euro... Marea Britanie va fi exceptată de la procesul de aprofundare a integrării europene", se lăuda Cameron după reuniunea cu liderii UE.
Premierul a anunţat atunci că referendumul va avea loc pe 23 iunie.
23 Iunie 2016
Peste 46,5 milioane de britanici au fost chemaţi la urne pentru a vota într-un referendum crucial pentru viitorul Marii Britanii, dar şi pentru blocul comunitar.
24 iunie 2016
Britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană în referendumul istoric de joi, a anunţat oficial, la Manchester, preşedinta Comisiei Electorale, Jenny Watson. 51,9% dintre britanici au votat pentru ieşirea din UE, iar 48,1% au votat pentru rămânerea în blocul comunitar, arată rezultatele finale anunţate după încheierea numărătorii sufragiilor.
În urma acestui rezultate, David Cameron şi-a anunţat demisia.
