Primele dosare pentru crime de război rusești ar urma să ajungă la Curtea Penală Internațională. Procurorii ar fi emis primele mandate de arestare - NYT

Curtea Penală Internaţională (CPI) vrea să deschidă două cazuri de crime de război privind invazia Ucrainei de către Rusia şi urmează să emită mandate de arestare pe numele mai multor persoane, potrivit unor foşti şi actuali oficiali la curent cu această decizie, care nu au fost autorizaţi să vorbească în mod public, dezvăluie The Nre York Times (NYT). Aceste cazuri reprezintă primele acuzaţii internaţionale de la lansarea Războiului rus în Ucraina şi intervin după câteva luni de muncă a unor echipe de anchetatori speciali. Procurorii acuză Rusia de răpirea unor copii şi adolescenţi ucraineni şi de trimiterea lor în tabere de reeducare ruseşti, iar Kremlinul de ţintirea deliberată a unor infrastructuri ucrainene, transmite News.ro.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Procurorul-şef Karim Khan urmează să prezinte mai întâi acuzaţiile unui panel de judecători, înainte de proces, care să decidă se îndeplinesc normele în vederea emiterii de mandate de arestare sau dacă sunt necesare probe suplimentare. Este neclar pe cine vrea să inculpe CPI în fiecare caz în parte. Contactat de NYT pentru a confirma cererea mandatelor de arestare, biroul procurorului a răsouns că "nu comentăm public detalii legate de anchete în curs".

Potrivit unor diplomaţi şi experţi, este posibil ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie inculpat, în contextul în care CPI nu recunoaşte imunitatea niciunui şef de stat în dosare de crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocid. Cu toate acestea, probabiulitatea unui proces rămâne scăzută, apreciază unii experţi, având în vedere că CPI nu poate judeca în absenţă, iar Rusia nu este susceptibilă să-şi predea oficialii.

Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, priveşte răpiri, amplu acoperite de presă, despre răirea unor copii ucraineni, de la copii care învaţă să meargă la adolescenţi. În cadrul unui program susţinut de Kremlin, ei au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţe pentru a deveni cetăţeni ruşi sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi, potrivit NYT şi unor cercetători. Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării. Moscova face niciun secret din acest program - pe care-l prezintă drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.

Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia în săptămânile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfârşitul lui februarie 2022, şi a apărat cu regularitate la televiziune pentru a promova adopţii.

Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea acceletării accesului ucrainenilor la cetăţenia rusă. Karim Khan şi-a semnalt în mod public intenţia de a deschide acest dosar, subliniind că transferul ilegal al unor copii în Rusia sau în zone ocupate din Ucraina reprezintă o prioritate a investigaţiilor sale. El a vizitat luna aceasta o "casă de copii" în sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a publicat o imagine în acre acesta apărea stând printre paturi goale.

Mii de copii din Ucraina ar fi fost răpiți de ruși

Potricit unui raport publicat în februarie de către Universitatea Yale şi programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puţin 6.000 de copii din Ucraina sunt reţinuţi în 43 de tabere din Rusia, iar numărul real ar fi mai mare. Biroul Naţional de Informaţii al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.

"S-a acordat multă atenţie acestei probleme, iar urmărirea ei ca infracţiune va genera multe reacţii", declară şeful Asociaţei Internaţionale a Barourilor Mark Ellis. "Este interzis să transferi civili cu forţa peste frontieră, iar în timpul unui război poate fi o crimă de război. Poate constitui totodată o crimă împotriva umanităţii, dacă face parte dintr-o politică generalizată şi sistematică. Deportarea copiilor poate face parte inclusiv dintr-o intenţie genocidară", subliniază ea.

În al doilea caz, procurorul CPI urmează să abordeze atacurile neîncetate ruse vizând infrastructuri civile - inclusiv aprovizionarea cu apă, gaze naturale şi centrale electrice, situate departe de lupte şi care nu sunt considerate ţinte militare legitime. Guvernul american deţine probe care arată că deciziile Kremlinului ţinesc în mod deliberat infrastructuri civile considerate vitale, iar mulţi membri ai administraţiei lui Joe Biden sunt de acord să le împărtăţească CPI, în pofida faptului că Statele Unite nu sunt membre ale Curţii. Însă Departamentul american al Apărării blochează împărtăşirea acestor informaţii clasificate, de teamă că astfel creează un precedent care poate deschide calea inculpării unor americani.

Joe Biden urmează să ia o decizie cu privire la aprobarea sau nu a împărtăşirii acestor informaţii clasificate, declară NYT oficialii citaţi. Emiterea unor mandate pe numele unor suspecţi în ambele cazuri nu este însă iminentă. În trecut, judecători de la CPI au examinat timp de mai multe luni acuzaţiile înainte de a emite mandate de arestare sau de a cita în instanţă.

Însă devastarea Ucrainei exercită presiuni asupra CPI să acţioneze rapid. Peste 40 de ţări care fac parte din CPI au cerut intervenţia Curţii. Ucraina nu este un stat membru al CPI, însă a acordat Curţii jurisdicţie pe teritoriul său. Guvernul ucrainean organizează în prezent propriile procese de crime de război, iar multe alte organisme internaţionale efectuează investigaţii. Dincolo de toate aceste investigaţii se pune întrebarea dacă procese împotriva Rusiei vor ajunge în tribunale.

Occidentul vrea un nou tribunal pentru judecarea Rusiei

În ultimele săptămâni, un grup de guverme şi de organizaţii internaţionale şi-au intensificat negocierile în vederea necesităţii creării unui Tribunal Internaţional separat, care să aibă puterea să urmărească Rusia cu privire la crima de agresiune, cu privire la care CPI nu are jurisdicţie. Susţinătoii acestui nou tribunal subliniază că agresiunea este o infracţiune "supremă", din care decurg toate celelalte infracţiuni. 

Un astfel de tribunal este mai eficient, pentru că îi vizează în mod direct pe liderii politici şi conducătorii militari care poartă războiul. Cu toate acestea, guvernele din Occident consideră că CPI are un rol de jucat şi că este necesar să-şi continue demersurile. Emiterea unor mandate de arestare - chiar dacă nu sunt executate - au o importanţă simbolică, deoarece îi transformă pe cei vizaţi în paria, iar aceste acuzaţii nu dispar, sublinaiză experţi juridici.