Propaganda rusă susţine că Ucraina vrea să detoneze o bombă termonucleară în Nikolaiev şi să dea vina pe Rusia: NATO şi SUA ar avea "motive" să intre în război

Propaganda rusă susţine că Ucraina pregăteşte un atac sub "steag fals" în Nikolaiev. Mai exact, ruşii spun că armata ucraineană a transportat o bombă termonucleară în Nikolaiev, pe care a şi amorsat-o.

• Aurora Boreală a făcut spectacol, azi noapte, pe cerul României. Cum explică oamenii de ştiinţă fenomenul

Ruşii susţin că ucrainenii vor detona această bombă, vor da vina pe armata rusă, iar NATO şi SUA vor avea motiv să declanşeze un război deschis contra Rusiei. Propagandiştii ruşi mai spun că un asemenea scenariu s-ar plia perfect pe narativul vehiculat de presa internaţională în ultimele luni conform căruia Rusia se pregăteşte să folosească bomba nucleară în războiul din Ucraina.

Ce este bomba termonucleară?

Bomba termonucleară sau bomba cu hidrogen este un tip de explozibil a cărei forţă nu este cunoscută, puterea sa nefiind încă teoretizată şi încadrată într-un anumit tipar. Bombele nucleare folosite de Armata SUA în cel De-al Doilea Război Mondial, la Hiroshima şi Nagasaki, sunt mai "mici" comparativ cu o armă termonucleară.

Statele Unite au testat prima dată o bombă cu hidrogen în noiembrie 1952, forţa acesteia fiind de zece megatone de TNT, adică de 7 ori mai puternică decât bomba nucleară folosită cu şapte ani în război. Cea mai puternică armă termonucleară din lume a fost testată de Uniunea Sovietică, în 1961, forţa acesteia fiind de 50 de megatone de TNT. Ruşii au denumit-o "Bomba Ţarului". Cel mai recent test cu o astfel de armă a fost realizat de Coreea de Nord în 2016. SUA, Rusia, Franţa, China sau India deţin arme termonucleare instalate pe submarine.

Bomba termonucleară nu a fost folosită niciodată într-un război, motiv pentru care nici nu se cunosc cu exactitate efectele sale devastatoare. În teorie, o bombă termonucleară de o kilotonă poate genera o minge de foc de 60 de metri în diametru, iar daunele se pot întinde pe o rază de 2 kilometri în jurul punctului de detonare. O bombă de 1.000 de kilotone ar putea genera o minge de foc de peste un kilometru, iar efectele s-ar putea resimţi pe o rază de 20 de kilometri.

Efectele detonării unei astfel de bombe sunt devastatoare, mai ales în zona de impact. Explozia puternică creează o undă de şoc capabilă să distrugă totul în jur, iar ca efect secundar pot să apară tornade. Căldura emanată provoacă incendii pe scară largă, iar oamenii sunt practic incineraţi. De asemenea, produce radiaţii uriaşe, iar impulsurile electromagnetice opresc toate instalaţiile electrice din zona de acţiune.